RECENZII

George BĂDĂRĂU

 

Adina Al. Enăchescu – Frumusetea poeziei nipone

 

O carte care spune aproape totul despre Adina Al. Enăchescu, despre sensibilitatea, rafinamentul intelectual, talentul pentru micropoemele de tip nipon, dar si exegezele pe marginea unor haiku-uri, calitătile de teoretician literar al fenomenului poetic în discutie, primele contacte, ascensiunea autoarei, memorialistica, însemnări despre revistele Orfeu,Haiku, Albatros, colocvii, concursuri, confirmări, recunoasteri în presa internatională, cronici si recenzii despre poeti români premiati în tară si peste hotare, alte specii de tip nipon (haibun, renku, haiga), dar si corespondentă, premii, medalii, titluri, diplome (peste o sută). Si toate acestea într-o singură carte!

M-am simtit onorat, când i-am auzit vocea la telefon si am planificat recenzia pentru luna noiembrie, fiind din cale-afară de ocupat. Era o voce gravă, în care am recunoscut siguranta, constiinta valorii si întelepciunea în a mă întelege, la vreme de seară, când răscoleam în mormanul de fise pentru viitoarea mea carte Romantismul românesc.

Nu numai haijinii (consacrati) au atras-o pe Adina Al. Enăchescu, ci si copiii care exersează în haiku si care i-au prilejuit conturarea unui studiu, în urma experimentului de la Constanta, unde au loc întâlniri internationale. La urma urmei, copiii si haiku-ul sunt două lumi miraculoase, atâta timp cât copiii pot să vadă ceea ce nu văd adultii (n.a.).În orasul de la malul mării au conferentiat poeta si eseista Penny Harter din Statele Unite, scriitorul japonez Kimbo A. Jambor, alti haijini care s-au referit la un îndrumar pentru scrierea haiku-ului, la revistele Albatros si Hermitage, la o antologie cuprinzând creatiile copiilor (143 de haiku-uri si 45 de fotografii).

Societatea de Haiku din Constanta este, într-un anume fel, deschizătoare de drumuri, într-un domeniu alunecos, acela al studiilor pe tema educatiei în haiku; s-au efectuat primele experimente românesti si s-au impus câteva personalităti: pictorul, graficianul si profesorul Ion Codrescu (experiment poetic si pictural), profesoara Anastasia Dumitru cu grupul de elevi si profesorul Ioan Găbudean din Târgu- Mures.

Un alt articol insistă asupra Educării prin haiku, face referiri la elementele structurale ale micropoemului, la o serie de valori morale (iubire, altruism, bunătate, emotie, sensibilitate) si analizează constructii poematice semnate de Vasile Moldovan, Doina Găbudean, Eduard Tară, Radu Patrichi, Valentin Nicolitov, Vasile Spinei, Serban Codrin, dar si de mari poeti ai haiku-ului japonez. Analizele autoarei sunt prin excelentă impresioniste, emotionante prin rupturi si asocieri, imagini proaspete. Adina Al. Enăchescu nu interpretează de pe pozitia criticului literar, ci din perspectiva cititorului si creatorului de haiku.

Alte articole se încadrează la capitolul studii: Marea, în poezia de sorginte niponă ( haiku-uri românesti despre mare, unele despre Delta Dunării, ale poetei croate Zinka Simunovic, altele incluse în antologia Scoici de mare – antologatori: Laura Văceanu, Alexandra- Flora Munteanu si Ana Ruse; un alt studiu, intitulat Toamna în haiku, evidentiază dinamicul, culori sumbre, ramul, corbul, amurgul, soarta măcesilor si a ciulinilor: “Măcesii toamna –/ pe gardul de ciulini râd/ lampioanele “ (Serban Codrin) sau Tema singurătătii, tristetii si melancoliei în haiku-ul românesc, ilustrată, între altele de micropoemul : “Femei la gârlă/ îsi spală gândurile–/ pânze pe ape”. (Aurelia Rânja). Din când în când, autoarea abordează fenomenul poetic din perspectivă diacronică, asa cum o face în sectiunea Poemul tanka de la începuturi până în ziua de astăzi, prezentând definitia, structura, tematica (natură, călătorie, dragoste), meditatia filosofică de esentă buddistă a instabilitătii lumii fenomenale, în fata universului vesnic. Un rol important îl joacă Serban Codrin, care fundează Scoala de tanka si renku din Slobozia, iar Eduard Tară se grăbeste să ilustreze cu talentul său, un poem tanka: “Suspinul fetei/ lângă magnoliile/ cu flori căzute/ pierdut de înc-un înger/ vesmântul alb din ceruri ”.

Capitolul al II lea cuprinde cronici si recenzii despre haijini români recunoscuti în tară si pe plan mondial, semnate de Adina Al. Enăchescu. Abordând problema divinitătii, Anastasia Dumitru caligrafiază un gratios haiku crestin: “răsărit de soare–/ marea-i în flăcări/ până la Dumnezeu”. În altă parte sunt amintiti haijini români premiati la numeroase concursuri, poezia japoneză având de la întemeierea ei un caracter competitional. Capitolul al III lea include câteva recenzii si cronici despre opera niponă a Adinei Al. Enăchescu, dar si despre recunoasterea valorii acesteia în presa internatională, prin publicarea unor haiku-uri, comentarea altora, acordarea unor premii si mentiuni de onoare cât si prin nominalizarea pentru Marele premiu la Festivalul Mondial Basho –2007. Articolul are un caracter prin excelentă stiintific, adunând informatii exacte, la zi, cu trimiteri la număr, pagină, anul aparitiei.

Adina Al. Enăchescu a excelat în haiku, dar a experimentat si alte specii literare, înrudite: haibun, renku, haiga, incluse în acest volum din care ne-au mai atras atentia corespondenta ( literară ) cu Vasile Moldovan si Constantin Ciopraga, multimea de premii, medalii, titluri, diplome, aparitii editoriale, antologii, dictionare, enciclopedii, cataloage si nu în ultimul rând, postfata lui Constantin Geantă.

 

 

Adina Al. Enăchescu , Frumusetea poeziei nipone, Editura Societătii Scriitorilor Români, Bucuresti, 2010.