MICRO-ANTOLOGIE SONET / autori români contemporani/
HORIA BĂDESCU
24.II.1943 (Aref – Arges)
NE-APASă VREMEA,
NE-NCOVOAIE TIMPUL
Ne-apasă vremea, ne-ncovoaie timpul,
ne dă prin oase iarba, încoltind;
precum mistretii băltilor pe grind
simtim miscând în sânge anotimpul.
Dă-n toamnă lumea, se zbârceste clipa,
curg pieile luminii pe pământ,
în părul rar al cerului, pe rând,
mătreata stelelor se înfiripă.
Încet se subrezeste schelăria,
cariul tăcerii roade dedesubt
si cu făina cursă ne-ntrerupt
îsi ghiftueste moartea brutăria
adulmecând veciilor reversul.
Ne micsorăm sau creste universul?
ÎNCEP S-AUD TROZNIND ÎMPĂRĂTIA
Încep s-aud troznind împărătia:
bicisnici, hoti, lichele, trădători…
Rămâne bâlciul agătat de sfori
si în urechea lumii, vorbăria
si sobolanii care să socoată
cât loc uscat sub punte a rămas
si liota de nespălată gloată
înfulecând flămând la parastas
si desuchiatii, prea setosi să urle
tot ce-au tăcut cu pantalonii uzi,
si toti dogmaticii rămasi lehuzi
cu sfincterele înghetate-n surle;
si noi rămânem, Sancho, mai departe
un biet nebun, un întelept si-o carte.
