POEZIE FRANCOFONĂ

POEZIE FRANCEZĂ

Charles BAUDELAIRE

(1821-1867)

PARFUM EXOTIQUE/ PARFUM EXOTIC

Într-o seară de toamnă, cu ochii-nchisi, pe când

Mă-mbăt de cald parfumul din sânul tău iubit,

Văd tărmuri fericite, prin vis, semi-adormit,

Sub razele-orbitoare-ale soarelui placid.

 

Natura e stăpână în insula-adormită,

Pomi unicat, fructe-n ciorchini gustosi,

Bărbatii-s slabi la trup dar vigurosi,

Franchetea din privirea femeilor m-irită.

 

Mânat de-al tău parfum spre alte maluri,

Văd sute de catarge si pânze adunate

În portul obosit de-atâtea valuri.

 

Verzi tamarini mă-mbată cu parfumuri

Ce-mi umflă nara si-n văzduh adie

Topindu-mi-se-n suflet cu-a vâslei melodie.

(vol. Spleen et Idéal)

 

BRUMES ET PLUIES/ BRUME SI PLOI

O, toamne, ierni ori primăveri muiate-n doliu,

Sezoane plictisite ! Cât vă ador, vă laud si vă cânt!

Că-mi înveliti si inima si mintea c-un lintoliu

Strălucitor si vaporos, ca un incert mormânt.

Pe câmpul unde vântul cel rece dă năvală

Făcând să răgusească moristile ce-l sorb,

Sufletu-mi cald, mai larg ca-n primăvară,

Curând îsi va deschide aripile de corb.

 

Pe inima-ndoliată pe care de mult timp

Se-astern tot brume din regescul anotimp,

Nimic n-o multumeste mai mult, poate,

 

Ca vesnica paloare din fiecare noapte,

– De n-ar fi ca în seara profundă, fără nor,

 

Să-si culce-n doi durerea pe-un pat întâmplător.

(Vol. Tableaux parisiens/ Tablouri pariziene)

Versiunea în limba română Constanta Nită