ROI

Cine esti tu sine? Cine esti tu sine?
Mortii nostri zboarã prin albine...

Zboarã si se duc, se duc oleacã
stã un cimitir pe o prisacã

Si gîndesc la simetrii-pãrere
cum stau mortii singuri în artere

Si-mi ling degetul de miere surdã
creier de copilã moartã udã...
 

ELEGIE ALBÃ

Cerboaicã de zãpadã elegie
mai albã decît mine mi s-ar scrie
sîngele tãu cerboaicã poezie

Creierul meu cu urme de pisicã
un tigru destrãmat ridicã
tãcerea unui mort de sticlã...
 

SFÎNTA PÃRERII

Cu preoti daci în gînd te-am sãrutat,
bura o varã ca de piersici sfinte
pãseam ca de luminã spulberat
în sanctuarul blîndelor cuvinte.

Dar crucile ieseau dintre livezi
serpi visãtori la marea dispãrutã
mi te fereau usor sã nu mai vezi
Sfînta Pãrerii sub o creangã mutã...
 

ZARE

Dincolo de surîsul tãu, femeie,
te-asteptam astã-varã.

Buratecii subtiau timpul
trenurile mureau.

Se auzea vocea unui avion
de ieri.

îl vedeam pe Dumnezeu
tras la xerox.

Mã îmbãtrîneau
umbrele pãsãrilor.

Dincolo de surîsul tãu
sarpele stãtea prostit
a doua oarã.

GUTEMBERG

Scriu
si hîrtia
mã scrie

atîtea sicrie
se uitã
în Verb!
 

ELEGIE NEUTRÃ

Nu-ti vor numãra, mamã, serpii tãlpile,
nici un steag nu-ti va înflori pe mormînt,
nici un vierme nu-ti va atinge sînii,
nici un sfînt nu va fi pe omãt.

Vinele mele n-or avea niciodatã
nici o muzicã prãbusitã-n amurg...