POEZIE HISPANICĂ

 

Jorge Luis BORGES

Cineva

Un om lucrează pentru timp
Un om care nici măcar nu poate
astepta moartea
(dovezile mortii sînt statistice
si nu-i unul să nu riste
a fi primul nemuritor)
un om care a învătat să-i placă
modestele pomene ale zilelor:
visul, rutina, gustul apei,
o neprevăzută etimologie,
un vers latin sau saxon,
amintirea unei femei care l-a
abandonat acum atîtia ani
si pe care si-o aminteste fără amărăciune,
un om care nu ignoră că prezentul
este viitorul si trecutul
un om care a fost trădător
si cu el cei ce-am fost trădători,
poate simti imediat, intersectia,
o misterioasă fericire
ce nu vine din partea sperantei
fără vechea inocentă,
fără propriul izvor sau zeul trecut.
Stie că nu trebuie să privesti de– aproape
pentru că există motive mai teribile
ca ale tigrului
care i-a demonstrat obligatia sa
de a fi nefericit,
dar primeste umilinta,
acea fericire, acea vijelie.
Poate trecem prin moarte mereu
Cînd pulberea e pulbere,
acea nestiută rădăcină
din care mereu va creste
impasibil sau atroce
singurul cer sau infernul.

 

Hengist Cyning
 
Epitaful regelui

Sub piatră zace corpul lui Hengist

Din neamul lui Ondin
Care a fondat primul stat pe-aceste insule
Si a săturat foamea vulturilor

Vorbeste regele

Nu stiu ca dalta să fi cioplit în piatră,
Dar cuvintele mele acestea sînt:
Jos sub cer am fost Hengist mercenarul.
Am vîndut puterea si curajul meu regilor
Tinuturilor care se-nvecinau
Cu marea ce cheamă
Luptătorul cu lancea,
Dar forta si curajul nu suferă
Să se vîndă oameni
Si astfel, după lupta din nord
Pe dusmanii regelui britan
I-a părăsit lumina si viata.
Îmi place regatul cucerit cu spada
Sînt rîuri pentru vîslă si năvod
Pentru verile lungi
Pămînt pentru arat si gospodării
Si britani pentru a-l lucra
Orase de piatră pe care
Le-am abandonat disperării
Pentru că le locuiau mortii
Stiu că pe spatele mele
Au scris britanii trădător,
Dar am fost fidel puterilor mele
Si nu mi-am încredintat destinul altora
Si nimeni nu s-a înăltat trădîndu-mă.

 

Fragment

O spadă,
O spadă de fier forjată în răcoarea diminetii
O spadă cu rune
Căreia nimeni nu va putea să nu-i dea atentie,
Dar nici să o descifreze cu totul
O spadă de la Baltică ce-a fost cîntată-n
Nortumbria. O spadă cu care poetii
Vor egala fierul si focul,
O spadă pe care un rege o va da
Altui rege si e rege al unui vis,
O spadă ce va fi credincioasă
Pînă cînd stie destinul,
O spadă ce va hotărî bătălia.

O spadă pentru mîna,
Ce va conduce frumoasa luptă, tesătura de oameni,
O spadă pentru mînă,
Ce va întrece dintii lupului
Si pliscul nemilos al corbului,
O spadă pentru mînă
Ce va omorî sarpele în lapte-i de aur,
O spadă pentru mîna
Ce va cîstiga un regat si va pierde unul,
O spadă pentru mîna
Ce va dărîma pădurea de lănci.
O spadă pentru mîna lui Beowulf.

Spania

 

Mai departe decît simbolurile
decît fastul si cenusa aniversărilor,
mai încolo decît aberatiile grămăticului
ce se vede în istoria lui Hidalgo
ce se visa don Quijote si-n final a fost,
nu o prietenie fără bucurie
fără un ierbar de arhaisme si proverbe,
esti, Spania, tăcută în noi.
Spanie a bizonului ce a murit
de fier sau carabină,
pe păsunile din Montana,
Spanie de unde Ulise a coborît în Hades
Spanie a iberului, celtului, cartaginezilor si Romei,
de neam scandinav,
ce-a descifrat si uitat scrierea lui Ulfilas,
păstor de popoare,
Spanie a Islamului si Cabalei
si a Noptii Obscure a Sufletului,
Spanie a inchizitorilor,
care au suferit destinul de a fi lăstari
si martiri,
Spanie a lungii aventuri
care a descifrat mările si a îngenuncheat
crudele imperii pe care le urmezi aici, în Buenos Aires,
în acest sfîrsit de iulie 1964
Spania altei ghitare, a sfîrsierii,
nu a umilintei noastre,
Spanie a grădinilor,
Spanie a pietrei pioase din catedrale si sanctuare,
Spanie a omeniei si călduroasei prietenii.
Spanie a inutilului curaj,
putem avea alte iubiri,
putem uita
cum am uitat propriul nostru trecut,
pentru că este cu totul în noi,
în inima, locuintă a sîngelui,
în Acevedo si Suarez ai neamului meu,
Spanie,
mamă a rîurilor si spadei
si a înmultirii generatiilor neîncetat si fatal.

Traduceri de Victor STIR