POEZIE GERMANĂ

Theo BREUER
În 1956, anul în care Gottfried Benn si Bertolt Brecht „lăsaseră condeiul si creionul din mână“, vedea lumina zilei la Bürvenich în Renania poetul, eseistul, traducătorul si editorul Theo Breuer.
Cunoscător de exceptie al literaturii contemporane germane, Breuer citeste zilnic 1-2 volume de poezie ale confratilor säi. In Edition YE, fondată de el în 1993, editează printre altele Cutia artisticä YE cu artă serială si poezie vizuală precum si revista de poezie Faltblatt, iar în edition bauwagen din Itzehoe îngrijeste din anul 2000 antologii de poezie olografică si grafică originală.
Poezia (printre altele si în formă de montaje, colaje, copy- sau computerArt) si eseul ca si portretele de scriitori si edituri rămîn genurile sale preferentiale. Dintre volumele lirice ale scriitorului amintim: Fluturele albastru (1993), Lacul din ochi (1996), Brinkmann are ultimul cuvînt (1996), Alpha si Omega si (1998), Blackbox (colaje vizual-poetice, 1999) si Word Theatre (2007). In 1999 a apărut cartea sa de periplu lirico-eseistic prin universul poeziei moderne si în acelasi timp palimpsest al volumului Land Stadt Flucht, (publicat în 2002 si din cuprinsul căruia am selectat si tradus cea mai mare parte a poeziilor pentru numărul actual al Convorbirilor literare).
Monografiile semnate de el precum „ Fără punct & virgulă. Poezia anilor 90“ , „Aus dem Hinterland. Poezia după 2000“ sau „Kiesel & Kastanie“. Despre poezii si povestiri noi “ constituie surse generoase de informare si orientare atît pentru cititor cît si pentru omul de litere.

 

sistig texas april

d u p ă ziua de azi
în marele oras
înapoi în liniste … &
nimic – - –
nu-i de spus
doar putine cuvinte
de-azvîrlit cînd si cînd pe hîrtie:
as îndrăzni o amintire – să-mi amintesc
de mine însumi?
stau aici
singur
& începe dezghetul  
în capul meu
în camera mea
- acolo nu-i
nici într-un caz
prea strîmt locul!-
& mai vroiam…
cînd si cînd
se deschidea o usă
& un cîntec iesea să adie
pe- 
                               
                      a f a r ă

 

un caz în berlin

la reichstag spre sfîrsitul unei ierni
zăngăne steagurile negre în vînt
(dupä aprecierile de la bonn berlinul
se afla
în
→
siberia)

steagurile îl tulbură pe acest pieton singuratic
în gînduri albine roiesc fără păr
… … ard meduze de foc

omenescpreaomenesc
cu mîini din jar de tigară
pietonul singuratic îsi adună puterile
                                                                sus
                                                  scări    
                                de piatră
                    orb    
     piedică
se îm
+ apoi e văzut
c
 ă
 z
  î
  n
   d

ulei lăsat să curgă
apa
de la altarul din Pergamon

urbană

r a p o r t u r i  d e  l u m i n ă
ridicarea norilor
stări de egalitate

hel ico pter o frază
departe grupul de blocuri
fatadă de sticlă colorată

învîrtirea lucrurilor
vînt al instalatiei de aerisire
schimb de rotatii

Traduceri si prezentare de Francisca RICINSKI MARIENFELD