LIRICĂ FEMININĂ POLONEZĂ

Janina BRZOSTOWSKA

(1897-1986)

S-a născut Wadowice, oras legat de numele Papei Ioan Paul al II-lea si al poetului

Emil Zegadłowicz, primul scriitor polonez care traduce un florilegiu din creatia

eminesciană. A studiat la Facultatea de filologie polonă si de limbi romanice

P OEZIA / vară 2010

135

a Universitătii Jagiellone din Cracovia. Debutează în 1925 în paginile almanahului

Czartak , redactat de acelasi Zegadłowicz. Publică în acelasi an volumul Fericire în

oras străin . Din 1929 locuieste la Varsovia. În anii 1938 – 1939 este redactor la

revista Skawka .

Dintre cele 18 volume de versuri publicate amintim: Flăcări în spini (1974),

Giordano Bruno – poem (1953), Versuri (1957), Înaintea noptii (1961), Vremuri fără

nume (1964), Poezii (1968). A transpus în polonă din lirica antică si pe poetul ceh,

laureat al premiului Nobel, Jaroslav Seifert.

IARMAROC

Stele au dispărut ca fetele

care se scaldă

noaptea.

Am rămas singură.

Sînt Aripă a zorilor

pe întinderile luncilor.

În iarbă-i cuvîntul drag:

– te iubesc...

Luminează ca un diamant pierdut.

E bucuria

pe care soarta ne-o răpeste

asa – din cînd în cînd.

Mie să-mi dati

geamurile colorate toate la un loc

în care-au tintit

gloantele rătăcite din iarmaroc.

Ele îmi sînt mai dragi

decît diamantul strălucitor

mîngîiat de vîntul usor.

Dati-mi dragostea înapoi

să nu mai rătăcească

pe meleaguri străine prin văi.

Dati-mi înapoi căldura umerilor,

să-mi puteti spune, în singurătate,

că sfîrsitu-i pe-aproape