LIRICA HINDI
Bulleh SAH
Multe din datele pe care le avem azi despre Bulleh Sah (Mir Bulleh Sah Qadiri Shatari; numele real: Abdullah Sah ) (1680-1757) sînt deduse din opera lui sau tin de folclor. Nu se stiu cu certitudine nici data, nici locul (dupa unii) nasterii lui. Legenda spune ca un stramos al lui, Sayeed Jallalluddin Bukhari, a sosit în Multan din Bukhara cu 300 de ani înainte de nasterea poetului, fiind initiat de Hazrat Seic Ghaus Bahauddin Zakriya. Bulleh a fost initiat de mursid-ul (ghid spiritual, guru) Inayat Sah , un sufi qadria , maestru de ceremonii la manastirea din Lahore . Bulleh, considerat fie cel mai mare, fie printre cei mai mari poeti de limba punjabi, s-a nascut în satucul Uch Gilaniyan, din Bahawalpur . Si-a început educatia la Pandoke (cca. 25 km de Kasur, azi districtul Lahore ), unde gasise o slujba tatal sau, Mohammad Dervis , apoi la Kasur, unde l-a avut profesor pe imamul Ghulam Murtaza. Scoala nu însemna cursuri regulate; ce am numi curs elementar se desfasura mai ales la moschee; imamul avea si rolul de a educa copiii.
Cu valul musulman au venit în India si misticii sufi stabilindu-se în Punjab în centre ca Multan, Lahore, Kasur sau Uch. În istoria regiunii sînt importanti o serie de sfinti sufi ca: Data Ganj Baksh, Sheikh Farid Shakarganj, Qutbuddin Bakhtiar Kaki, Moinuddin Chishti, Nizamuddin Auliya, Mian Meer si Sarmad. Poetii sufi, aidoma lui persanilor Sanai , Rumi etc. au o simbolistica specifica, formele lor poetice favorite fiind: kaafi/ kafi , baramah, athwara, siharfi, doha, baint si deodh, într-un limbaj în general simplu, colocvial, plin de lirism facînd impresie puternica. Dintre poetii sufi importanti care au scris în punjabi, urmasi ai lui Farid : Sah Husain (1538-1599), Sultan Bahu (1629-1691), Sah Sharaf (1640-1724), Bulleh Sah (1680-1757), Ali Hyder (1690-1785), Hashim Sah (1735-1843) s.a.m.d. Perioada vietii lui Bulleh Sah (1680-1757) se intersecteaza cu a altui mare poet punjabi, Waris Sah (1719-1790 (care se spune ca a transformat limba punjabi în poezie si poezia în limba punjabi), a doi mari poeti sufi de limba sindhi, Abdul Wahad (1739-1829), cunoscut ca Sachal Sarmast , din Khairpur si Abdul Latif Bhitai Sah (1689-1752), din Hyderabad si, din poetii urdu, cu a lui Mir Taqi Mir (1723-1810), din Agra.
Din opera lui Bulleh s-au pastrat mai ales cîntece qawwali . A scris într-un stil numit kafi/ refren – cvasi-consacrat de poetii sufi din Punjab, dar si la maestrii sikh din linia lui Nanak Dev ji (1469-1539), primul guru, dupa unii si Angad Dev ji (guru: 1539-1552) sau Gobind Singh ji (1675-1708), al zecelea si ultimul guru sikh.
Maniera în care s-au comportat poetii sufi poate fi încadrata, în general, în doua linii majore: fie au acceptat limba persana, fie au cautat sa o adapteze la zona (geografica/ lingvistica) în care traiau sau sa scrie în limba locala: sindhi, punjabi etc. În mare, un sufi strabate patru stagii în drumul catre împlinire: viata conforma cu saria , sa urmeze calea indicata de mursid ( tariqat ), sa obtina iluminarea ( haqiqat ), întelegerea adevarului – contopirea cu Divinul ( marfat ).
Numarul /tipul poemelor scrise de Bulleh, care, înainte de a cauta calea în mistica, a învatat araba, persana si despre Coran, naste înca destule discutii, dar în general i se atribuie poeme de diverse genuri: cca. 50-150 kafi, 1 athwara , 1 baramah, 3 siharfi, 49 deodh, 40 gandhan. Bulleh se bucura de apreciere între hindusi, musulmani si sikhi, fapt rar stiind tensiunile locale soldate adesea cu mari varsari de sînge. Dealtfel, poate cele mai multe date despre Bulleh sînt de la autori hindusi si sikhi. Opera sa a rezistat timpului transmisa pe cale orala. Abia în 1882, la Lahore , Malik Hira a adunat o serie de creatii care îi erau atribuite lui Bulleh Sah.
Poeme atribuite lui Bulleh Sah
Stiu ce nu sînt
Stiu ce nu sînt
Nici credincios într-o moschee nu-s
Nici un pagîn ce cred în false rituri
Nici pur haladuind printre impuri
Nici Moise si nici faraonul nu-s
Necunoscut si mie-mi sînt
Nici dintre pacatosi nu sînt, nici dintre sfinti
Nici fericit si nici nefericit
Nici apelor si nici pamîntului nu apartin
Nici foc, nici aer eu nu sînt
Stiu ce nu sînt
Eu a credintei taina nu o stiu
Si nici din Eva si Adam nu m-am nascut
Vreun nume eu nu datu-mi-am
Nu-s dintre acei ce cauta, se roaga
Nici dintre cei plecati pe cai gresite
Stiu ce nu sînt
La începuturi fosta-m voi fi si la sfîrsit
Nu stiu nici unul peste acel UNU
Cine poate fi mai întelept decît Bulleh Sah
Ce maestru vreoda sa-l îndrume poate?
Stiu ce nu sînt
Vino, iubire
Iubiro, vino sa ai de mine grija
În mare suferinta sînt
Chiar despartiti, visele amare-mi sînt
Tot cautîndu-te, ochii obositi îmi sînt
Singur mereu, în desert am fost pradat
Tot felul de obstacole în cale-mi stau
Preotul si judele-mi arata drumul
Hatisul drumurilor dharmei ce ma stapîneste
Cu adevarat ma tîlharesc de timp
Si plasa sfintei crime o întind
Secreta lege-a timpului arareori e dreapta
astfel ca strîns-mi-ncatuseaza glezna-n drum
Dragostea mea nu tine cont de cinste sau credinta
Eu legile credintei nu le mai urmez
Maestrul meu m-a parasit ca pe un tarm pustiu
Pe cînd în gheara lacomiei eram prins
Cu barca gata de plecare, El sta în asteptare
Sa ma grabesc! nu pot întîrzia
Bulleh Sah iubirea trebuie sa-si afle
Nu trebuie sa cada-n plasa fricii
Iubirea-I e pe-aproape, se uita chiar la El
Caci a curpins lumina zilei toata
Iubiro, vino sa ai de mine grija
În mare suferinta sînt
Ciudate timpuri
Ciudate-s timpurile!
Corbii se napustesc asupra soimilor
Vrabiile dau ordin vulturilor
Ciudate-s timpurile!
Vitejii sînt dispretuiti,
În timp ce magarii sînt premiati
Ciudate-s timpurile!
Cei cu paturi aspre sînt regi
Adevaratii regi înlantuiti sînt
Ciudate-s timpurile!
Si pentru vreo rima spun
Ciudate-s timpurile!
Bulleh spune sa-ti înfrînezi eul
Sa-ti îngenunchezi mîndria
Trebuie sa uiti de tine
Ca sa Îl ai alaturi.
Toate sînt în Unul
Toate le gasesti în Unul
Întelege Unul si uita restul
Scutura-te de tentatia (plaga) apostazierii
Ce duce sub portile iadului, în chinuri
Goleste-ti mintea de vise cu dezastre
Doar astfel vei putea pastra convingerea ca
Toate sînt în Unul
La ce-ti foloseste plecaciunea vreunuia
Ce-ti foloseste sa conduci un preaplecat
Citind vreo sura sa rîda îi vei face
Nu vor primi nici un cuvînt cînd le vei recita Coranul
Credinta trebuie sa fie , nu are nevoie de cautare
Toate sînt în Unul
Unul se ascund în van în jungla
Altii-si reduc mesele la un graunte
Condusi pe-un rum gresit se irosesc
Se-ntorc nici mortii, nici vii spre casa
Slabiti de fel de fel de-ascetice poveri
Toate sînt în Unul
Cauta-ti maestrul, roaga-te si-n voia Domnului te lasa
Te va conduce spre abandonul mistic
Si te va ajuta cu Domnul sa te contopesti
Acesta este adevarul dobîndit de Sah Bulleh
Toate sînt în Unul
Prezentare si traduceri de Marius CHELARU
Supranumit Seicul ambelor lumi, Omul lui Dumnezeu, Stapînul/ maestrul gratiei spirituale.
Familia lui descindea din profetul Muhammad (erau Sayyiad ); erau initiati sufi de secole.
Hazrat ( haz-rat , forma persana a cuv. arab: hadrat ), Prezentul/ prezenta (în sens spiritual); titlu onorific, în general pentru maestri care au parasit lumea; dar si formula înaintea titlului unui personaj în viata: ex: Hazrat Pir-o-Murshid Inayat Sah (nu Pir-o-Murshid Hazrat Inayat Sah); pir (pronuntat: peer) – din persanul batrîn.
Shaykh/ seic (fem.: shaikha ) – lb. araba: batrîn. În limbajul sufi – profesor.
Inayat: providential sau foarte atent, meticulos, scrupulos în respectarea caii.
Inayat Shah Qadiri (m. 1728). A scris în carti de învataturi mistice; ex: Dastur-ul-Amal (mentiona 7 stagii pentru adeptul sufi), Islah-ul-Amal, Lataif-i-Ghaibya, Ishartul Talibin etc.
Se vorbea în India mai ales de doua ordine/ turuq sufi: qadria si chishtia , cu aceleasi principii, reguli de viata; difera ritualurile de rugaciune. S-a spus ca ordinul qadiri (numit dupa Abd al-Qadir al-Jilani, m. 1166, supranumit Pir Dastgir sau Piran-i-Pir) a fost adus în India, la Bahawalpur, în 1432, de Mohammed Ghaus.
În vocabularul sufi – student/ initiat în calea sufi ( Glossary of Arabic Terms , în J. Spencer Trimingham, The Sufi Orders in Islam , New York: Oxford University Press, 1971; din persanul dar -veesh; lb. araba: dar -weesh ; ad.litt .: cel care patrunde, deschizatorul usii, învatacel, initiat.
Sanai (1118-1152) (Abû'l-Majd Majdûd b. Adam Sanî'î) persan, poet mistic sufi. A scris mai multe poeme si epopeea Gradina ascunsa a adevarului/ Hadîqatu' l- H aqîqat.
Kafi, desi nu are o matrice/ forma aparte, e numit si Chand în Punjab; are o reteta de prezentare în maniera clasica, dar este un foarte popular qawwali (cîntec al devotilor sufi – dar si numele interpretului acestui gen). Catre timpurile noastre kafi s-a apropiat de tematica sociala/ politica.
Baba Sheikh Farid Shakarganj, 1173-1266. Cu el, se spune, începe istoria culturii scrise în Punjab.
Data nasterii este incerta: 1719 – 1730.
I se spunea si shair-e-haft zaban poentru ca scria în 7 limbi, printre care sindhi – limba celor 124.000 de sfinti sufi si dervisi, urdu, persana, punjabi, balochi.
Religie (adeptii adauga: mod de viata/ filosofie) originara din Punjab ; azi, dupa statistici sickh peste 20 mil. adepti. Sikh : din sanskritul shishya (discipol, student); în lb. punjabi = si a învata . Cartea sfînta a sikhilor: Guru Granth Sahib (Adi Granth; adi = primul; prima editia a cartii Guru Granth Sahib, compilata de Guru Arjun, 1604). Fondator Guru Nanak, hindus – influente hinduse, musulmane.
Scrierea gurmukhi (ad.litt.: gura lui guru ), derivata din alfabetul/ scrierea landa.
Din operele lui: Var Sri Bhagauti Ji Ki (numit popular Chandi di Var ), scrisa în 1684 – singura lui scriere majora în punjabi – descrie lupta mitologica zei – demoni, dupa modelul din Markandeya Purana . Au urmat: cele doua Chandi Charitras – pe teme asemanatoare, apoi, urmarind sa releve o viziune personala asupra Fiintei Supreme a scris de pilda Akal Ustati. În general a cîntat iubirea, egalitatea, dar si sabia, ca instrument nu al agresiunii, ci al pacii si dreptatii, strictetea respectarii moralei si eticii etc, combatînd idolatria.
A introdus khande da pahul: initierea cu apa îndulcita batuta cu doua lovituri usoare cu o sabie numita khanda . Parte din primii 5 sikh initiati (numiti de Guru Gobind Singh: Panj Piare/ cele cinci suflete devotate, iubite de Guru) au format ulterior asa-numita fratie razboinica Khalsa ( Cei puri, Purii ). Toti acestia s-au intitulat Singh (leu). Prin ritualurile de initiere, care l-au confirmat si ca maestru, si ca discipol, fiind el însusi initiat de discipoli, legate de Khalsa, Gobind Rai si-a schimbat numele în Gobind Singh. A suspendat functia/ demnitatea de preot pentru religia sikh.
Ad. litt – comportament, mod de a fi; respectarea regulilor.
Genuri poetice ale zonei: athwara : în general, reda chinul celui care iubeste (sufletul – în limbaj sufi) separat de iubirea sa (Dumnezeu – în limbaj sufi; uneori maestrul). Îndragostitul îsi asteapta iubitul în fiecare zi (Bulleh, desi urmeaza calendarul islamic, începe sîmbata, termina vineri), dar nu-l vede nicaieri. Tehnic, primul cuplet este mai lung (cu masura mai lunga), fiind cîntat de conducatorul grupului de qawwali; urmeaza cuplete mai lungi, cîntate (si) de ceilalti; baramah – forma poetica foarte populara în India; poetul marcheaza fiecare luna departe iubirea lui, asociind clima fiecarei luni cu starea de spirit/ emotionala. Ca si athwara, începe cu un cuplet mai lung (cu masura mai lunga) , cîntat/ recitat de lider; doha – poetii din Punjab spun ca e limbii lor, ca nu are o masura tipica; de fapt e un cuplet rimat care descrie o întîmplare, un sentiment, remarca ceva, face o observatie politica, sociala etc. siharfi (acrostih) – gen poetic popular în India; în trecut era aproape obligatoriu ca un poet mare sa încerce acest gen. gandhan (sau nod ) – gen poetic; îsi are originea într-o veche practica a unor triburi (ex: din Ganjibar, Punjab, Pakistan) care dupa ce fixau data nuntii faceau atîtea noduri cîte zile mai erau pîna la eveniment. Familia miresei desfacea în fiecare zi cîte un nod. Cînd se terminau toate avea loc nunta. Bulleh Sah numara în felul acesta zilele cît statea despartit de maestrul ( mursid ) sau.
