Jean CASSOU

Sonet

Rana căpătată-n vremea cînd dădeau ciresii-n pîrg
A iubire se deschide cam în fiecare zi,
Ci-n zadar mireasma caldă se abate peste-un tîrg
Ale cărui ziduri mute vesnic umede vor fi.

Tară-a tiglelor albastre si a cîntecelor gri,
Ti-a fost scris pe-această lume doar să sîngerezi cu sîrg;
Vrei să-mi spui de ce în viată fără preget voi iubi
Curtile autumnale ce nemîngîiate plîng?

Dintre zînele întoarse de pe drumuri literare
Le retin întru poveste pe Fantine si pe Cosette
Cărora, iată, cu pomul de la scoală le repet

O frumoasă întîmplare cu suspansul de rigoare…
Fie să tîsnească, Doamne, dimineti de sărbătoare
Unde peste arme cade pumnul tandru de poet!

Traduceri de Ion ROSIORU 

Home