POEZIE FRANCOFONĂ

René CHAR
(L’Isle-sur-la-Sorgue 1907 – Paris 1988)
Opere : Arsenal (1929), Le Tombeau des secrets (1930), Artine (1930), Ralentir, Travaux (1930, en collaboration avec André Breton et Paul Eluard), L’action de la justice est éteinte (1931), Paul Eluard (1933), Le Marteau sans maître (1934), Moulin premier (1936), Placard pour un chemin des écoliers (1937), Dehors la nuit est gouvernée (1938), Premières alluvions (1945), Seuls demeurent (1945), Feuillets d’Hypnos (1946), Le Poème pulvérisé (1947), Fureur et mystère (1948), Le soleil des eaux (1949), Les matinaux (1950), Art bref (1950).

 

Si adevărul ne va face liberi

Lucire esti si esti si întuneric. 
Lucarna pentru-a ta privire este
Lemnul pentru aflarea odihnei
Acest strop de apă pentru a-ti stîmpăra setea
Peretii din jur sunt ai celui pe care lumina ta-l face să existe
Tu, ceea ce prizonieră esti unui legămînt !

Cîntec de leagăn pentru fiecare zi pînă-n ziua din urmă

De-atîtea ori în somn cînd cad
Mă-ntoarce trupul spre trezie ;
Doar una singură va fi
Cînd adormi-voi pe vecie.

Comună prezentă

Te grăbesti să scrii
Ca si cum din urmă ai vrea viata s-ajungi
Dacă este asa adună-ti puterile toate
Grăbeste-te
Grăbeste-te să dai mai departe
Minunea ce esti neîmpăcarea si îndurarea
Chiar ai rămas în urmă cu trăitul
Cu viata ce nu se poate spune
Singura pe care o accepti ca făcînd parte din tine
Cea care îti este mereu refuzată de lucruri
Si de oameni deopotrivă
Din care apuci doar frînturi
După chinuri si lupte atîtea ce-nduri
Dincolo de ea nu mai e decît agonie jalnic sfîrsit
Dacă în toiul luptei moartea îti iese în cale
Primeste-o asa cum ceafa-n sudoare se bucură de-o batistă

Primeste-o plecîndu-te
Cînd vrei să rîzi
Dăruieste dăruire supunere
Nu arăta armele tale
Ai fost făcut pentru momente speciale
Trebuie să stii să te schimbi să pleci fără părere de rău
După voia nestirbită a sortii
Distrugerea lumii e un fapt real executat

Fără preget
Fără ezitare

Pulberea adunată ca o comoară
Va fi una cu tine înăuntru afară.

 (Din volumul Moulin premier)
                               
Ochiul de geam

Ploi curate, femei asteptate,
De sticlă fata pe care o stergeti
Cea care poartă greul frămîntării
E fata celui răzvrătit;
Cealaltă fată – parte a celui fericit,
Freamătă de căldură aproape.

Cît vă iubesc, mistere îngemănate,
Pe fiecare pot să vă ating;
Îngreunat si usor totodată mă simt!

 

Pentru ca o pădure să fie...

Pentru ca o pădure să fie atît de frumoasă
Îi trebuie timp mult infinit
Nu cumva să vă grăbiti să muriti
Prieteni cu care-mpărteam pîinea sub ploi
Brazi ce în ale noastre paturi vă odihniti
Pasii nostri prin iarbă să-i nemuriti.

 

As fi vrut să fiu ceva deosebit...

As fi vrut să fiu ceva deosebit, un eveniment... Mă imaginam pe mine însumi partitură. Dar eram stîngaci. Capul de mort în care, dincolo de orice vointă a mea, se transforma mărul pe care îl duceam la gură, nu-l vedeam decît eu. Atunci mă dădeam la o parte, ca să pot apuca lucrul acela corect. Cum trebuie să stii ce ai de făcut, cum nu poti să astepti dragostea în timp ce musti dintr-un astfel de fruct, mă hotăram, cînd îmi era foame, să-i spun măr. Cu asta lucrurile păreau rezolvate. Doar mult mai tîrziu acest obiect care mă punea în dificultate mi-a apărut sub înfătisarea ciudată si încărcată de sevă a unui poem.

 (Din volumul Premières alluvions)

Martha

Martha pe care acesti vechi pereti nu pot s-o închidă, fîntînă oglindind măretia-mi solitară, cum oare as putea să te uit dacă nici măcar nu e nevoie să-mi aduc aminte de tine: tu esti prezentul făptuindu-se prezent. Vom fi amîndoi una fără să fi fost nevoie să te întreb dacă vrei, să mă întrebi dacă vreau, ca doi maci îngemănati de dragoste într-o miraculoasă anemonă.
                N-as îndrăzni să caut loc în inima ta, nu cumva s-o împiedic să crească. Nu-ti voi săruta buzele, nu cumva să le-nchid albastrul zării spre care stau întredeschise, să nu le sting setea de o altă plecare. Vreau să fiu pentru tine vesnica libertate, vîntul vietii ce trece usor pragul de dincolo, înainte ca întunericul de noi să se poată ascunde.

(Din volumul Le Poème pulvérisé)

Traduceri de Liliana Cora FOSALĂU

 

Poeti francezi născuti în 1964

 

Home