Dieurat CLERVOYANT

(17 mai 1965, Dessalines, Haiti)

Poet, publicist, socio-antropolog haitian, stabilit din 1988 la Paris. Este colaborator al revistei bilingve, franco-română, „Doina” si partener în diferite proiecte bilingve, franco-române, privind promovarea poeziei africană, din Caraibe si românească. Ca autor, abordează diferite teme, de la eseul politic si sociologic, la poezie si proză. Coautor, semnează alături de Bill K. Ndi si Vakunda „Durerile condeiului negru; din Camerunul anglofon în Haiti”, volum ce aminteste de trioul, într-o ordine răsucită, un haitian si doi camerunezi, Senghor, Césaire si Damas (un african si doi antilezi).

 

 

Soaptă

 

Haiti

Cîntec surd esti

Rezonînd

În inima închisă a naturii

 

Tambur tăcut esti

Răsunînd

În inima

Surdă a Domnului.

 

Nepăsătoare natură

 

Tăcerea ti-o culeg

Ca pe un fruct pîrguit

Ce sfîrsi-va în gropelnita gurii mele.

Acolo sta-vor în irizări

De mormînt albit

Rămăsitele ei,

Asa cum zac trupurile

A trei sute de mii de frati

Smulsi cu cruzime luminii

Si aruncati în iadul noptii vesnice,

Condeiul meu îi va răzbuna

Si o stelă le va ridica

Pe care le fi-vor încrustate numele,

Îti culeg tăcerea complice

Ca un fruct pîrguit

Ce sfîrsi-va cu mînie

În dintii ucigasi

Ai degetelor mele răzvrătite,

Natură haină

 

 

Biată Haiti

 

Biată femeie ce suspini,

Sfîrsită, de deznădejde si durere,

Îndărătnică panteră

Cu gheare de războinică

Ce se agată, luptătoare, de viată,

 

Sărmană tară ce înoti,

Pe jumătate moartă, în fluviul de sînge

Amintiri înecîndu-ti

Din trecutul glorios,

 

Biată copilă siluită

Sub copacii de mango în floare,

Sub corturile înflorate

De rozul fecioriei tale,

De fiecare trecător ce cată,

Obraznic, lacom si nesătul,

Orgasmul primăverii ivit

Ca viul zilei blînd si zănatec,

 

Cine să-ti redea

Fecioria smulsă

Cu mînie si cruzime

De sadicii nerusinati

Ce si-au împlîntat

Josnicul par în inima ta?

 

 

Venus haitiană

 

Trupul tău, soare de catifea

Ce-si aruncă razele de aur

Spre sînul lipicios

Al oceanului în orgasm,

 

Trupul tău în strîngere spasmodică

Si întretesut cu marea

În dansul serpilor

Din valul somnoros,

Din valul roz ce cîntă

Cu degetele sale misterioase

Acordurile lui Fa major

La pianul întinsei cîmpii albastre,

 

Trupul tău, soare strălucitor

Într-un cos de răchită lăsat,

Spălat de tărîna asfintitului

Ce plînge la mormîntul mării.

 

Topaz, crisolit,

Rubin, granit,

Turcoaz, smarald,

Piatră bleu-violet,

Ametist, safir...

 

Trupul tău,

Crisalidă, fluture, libelulă

Plină de ametist,

De rubin si de safir uniti

În curcubeul de ispite,

Ofrandă este

La masa lui Zeus.

 

În româneste, Marilena LICĂ-MASALA

Paris, februarie 2011

 

 

 

 

Home