Zăceau îngălbenite frunze-n santuri-
bieti cersetori atinsi de boli nevrotice de toamnă-
se-ntepenise cerul în albastru
zdrelit de aripi desirate-n păsări
tăcerea scârtaia-n sticla dintilor de greier
pământul respira-n dale calde de alee
si-un aer greu, de apă neagră, paraliza tot universul.
Tropotea gândul
printre neuroni ce se tineau strâns în brate
întrebând pe oricine întalnea în cale
dacă stie cineva care ar fi adresa sunetului.
Gândului de-a te iubi
i-am pus zăvor o palid-asteptare,
iar când a fost să-ti rup din zbor
ceru-mi era cu mult prea mare.
Întâlnire argintie
Ascunsă-n crâng de tigle stropite
de-argintul metalic vărsat de-un neon,
noaptea se rupe-n scrâsnet de ploaie
pământul respiră alge de nori.
Fugim-n noapte albastră de mai racoros,
fugim-n calesti de argint,
luna strapunge asfaltu-n făclii,
te-astept, iubito, te-astept până vii.
Zi îngropată-n altă zi
Bolnav de pustiu;
Muribund fără s-o stii.
Miercuri, la amiază
Jeleste-n dungă moartea
se-adună corbii-n zbor de cruci scârnave
si râmă cerul decupat de soare
geme pământul rupt din groapa goală
tăiată măsură după ladă.
Au dat salcâmii-n chiot tocmai astăzi
îmbroboditi omăt uscat ca varul stins
se răsucesc peretii să se închine invers dinspre oameni
când boii înjugati la car îsi plâng neagra povară
siroaie cad banutii printre vizduri largi ce-amână setea
se-apleacă-n reverente pocăite nucii.
Exersand haiku
Copacul paste
nuferii deschisi în stea.
Umbra priveste.
Fumegă făclii
prin bălti de apă galbenă.
Calc cerul invers.
Dumica ploaia
zei albastri, nevăzuti,
în ghinda rece.
Soare rupt din lan
de ciclopi strânsi pădure.
Negre pupile.
In scoica palmei
lacătul destinului
închide calea.
Caii raiului
torc aura divină.
Fir de curcubeu
Curcubeu
Ciocârlia ploii zgândără amorteala cerului
dresat din biciul trompelor electrice
ale norilor elefanti
ciocârlia ploii parcă ar bate clopotele lumii
numai în dungă le-ar bate
si cerul aplaudă clovneria terestră
cu gălbenusul curcubeului scurs
din oul soarelui leu.