POEZIE FRANCOFONĂ
Maryline DESBIOLLES
M. Desbiolles s-a născut în luna mai, 1959. Trăieste la tară, lîngă Nisa. Scrie poeme: La mer se défait derrière la vitre – 1984– Premiul Jean-Malrieu, Le tout-venant – 1988 etc., dar si romane: Une femme de rien – 1987, Les bateaux-feux – 1988, sau nuvele… Conduce revista La Métis apărută în ianuarie 1990. În 1999 a primit premiul FEMINA. Alte volume Les Corbeaux – 2007, C’est pourtant pas la guerre – 2007, Les draps du peintre – 2008…
Focul
Acesta nu e un foc care să mă ardă
de m-ar putea preface-n cenusă –
acesta e un foc ce mă răsuceste fără arsura care m-ar ucide
e un foc care mă stoarce de vlagă
*
sînt ca un pestisor
îndrăgosti de cîrligul care-l va ucide
*
a supune, a domoli
e semn ce ti-l ofer alinare
sau dimpotrivă cel pe care-l primesc povara
propriului meu exces
*
păr întins
pieptene dese fixate de fiecare parte ca să fie
mai strîns ascutit lamă fină ca
singură să fie transantă
lamă fină iesită din teaca în care gambele noastre se leagă
*
nici o victorie ca lumea
sau în cazul acesta predarea
măcar că orice idee se infirmă acolo
orice idee chiar de a fi doi
ca ideea de a fi doi să-si fi găsit rezolvarea
să-si fi reacoperit lejeritatea de floare de cires luată
de vînt
*
să porti durerea la rosu
cum porti cuvîntul la buze
si să te vrei la limba sărutului
cum ai transa gîtul prigorului pentru
a-l determina să cînte viu
*
îmi voi lega părul
si îmi voi asemăna atît de putin că tu
mă vei recunoaste
Poeme de primăvară
dorinta poemului e ca
aceea de a însfăca aceste flori sau aceste pene dar
albe care zboară în vîntul primăverii
e mai ales
aceea că astfel apucate
pene sau flori dar
albe
caută să se numească sau poate să-si ia iar zborul
desi tinute
ca si cum zborul ar face parte de acum din nume
*
poate că primăvara nu vine decît la dorinta pe care o ai fată de ea
si că aceste grupuri albe nu-s decît concretizarea
care-si ia zborul o dată dorinta împlinită
*
mai mult într-un loc vă simtiti ca acasă
mai mult contează ca acest loc să nu fie al vostru să
nu vă apartină cel putin
din lumea pe care va trebui
s-o abandonati
căci cum să te întorci acasă
daca rămîi pe loc
*
va trebui separat
verdele fraged
atît de galben
al unui smochin abandonat
în mijlocul cîmpiei si
vigoarea pe care o produce în ceea ce străluceste între
pini
mărăcinele si mai ales urmele unei ordini de demult
ciresi care încă produc siruri de vie tot mai
mult confundate cu tărusi
vor trebui separati
aliniati
constatarea însăsi
imprecisă
si certitudinea de a nu purta nimic înainte un poem
uneori în acest interval
(cf : Panorama…, p. 73/45)
Prezentare si traduceri de Claudia PINTESCU
