MICRO-ANTOLOGIE SONET / autori români contemporani/
ERAN SELA*
1940 (Bârlad)
DE DRAGUL TĂU…
De dragul tău nu-mi mai rotesc privirea
ca vulturu-n văzduh. Pierită-i seva
din falnicii stejari – si cine le va
înlocui coroana si-amintirea?
Când ne iubeam, precum Adam si Eva,
privindu-ne stiam că ispitirea
ne poartă-acolo unde fericirea
tărâm e al uitării si – încă ceva.
Mă vei visa la bătrânete, poate,
când, cu uimire si cu veselie,
iubită de nepoti si de nepoate,
cuprinsă tainic de melancolie,
te vei gândi ca la un vis la toate –
„dar ce frumos ar fi putut să fie…“
* Din 1975, în Israel
N-AI MAI VENIT…
N-ai mai venit. Nu mi-am pierdut speranta –
ca lutul pentru clopot eu te caut.
Răsună-n dulci penumbre glas de flaut.
Cuvintele măsoară-n noi distanta.
Să mă prefac, e rândul meu, că laud
uitarea ce apleacă greu balanta.
Rostogolită-n strigăt – aroganta
cuvintelor păleste. Stau si n-aud.
Ci răul e în mine – alergătorul
de fond, cu torta-n mâini si emotiv:
captat în mers, nedomolit e zborul.
Te voi găsi cândva, când vreun motiv
în clopote suna-va prelung dorul –
si vom rămâne-n timp tablou votiv.
