José FRANCO


(n. 1931). A studiat la Scoala Normală din Santiago si la Universitatea din Panama (licenta în litere) si la Universitatea din Quito (Ecuador). Ziarist si diplomat, ambasador de Panama în Paraguay, Uruguay si Argentina. A călătorit aproape în toată lumea, adesea cu misiuni diplomatice. Delegat al Americii Centrale la Bienala Mondială de Poezie din Belgia în 1966. Publică în cele mai importante reviste din America. Unele din cărtile sale, ca Panama defendida, au fost traduse în numeroase limbi, inclusiv rusă si chineză.

Arborele bătrîn
Bătrînul arbore rănit în vară…
Ti-amintesti, Magdalena…?
A murit.
Curcubeu de asprudulce ghimpe.
Delicat soare de vacantă,
dezvelită foaie de miere. Adăpost albastru
umbra sa goală…!
Au căzut bratele sale ca două aripi moarte…!
               (Cald zvîcnet de stea dimineata,
               ce-ai făcut cu pielea sa matinală,
               oh psalm al zorilor…?
Octombrie. Celest Octombrie. Rupe creanga sa rece.
Păstrează peste colina-i cîntul meu vegetal.
Bătrîn arbore. Sete de tine si de satul meu.
Odihneste în pace.

Cîntecel de indian
Spre tine-ndrept cîntecul meu.
Sunet de metal si soare ciopîrtit.
Rădăcină sălbatică rănită de piatră,
în care sîngele taie precum lumina piatra
si este cîntec vegetalul.
În tine stă apa băltoacelor umile.
Frigul valurilor. Naufragiul
bascurilor însetate…
si cenusa bărbatilor din Spania.

Romanta verii
Iasomii de lumină si umbră,
April înfloreste-n vînturi
si veche, în vasele ploii,
sticla albastră a cerurilor.
Înserări ale verii,
de-a pururi eternizînd timpul,
cu sandalele tale de lună
si iubirile tale căzînd…
Dacă-ai sti cum strigă
copilăria mea după amintire…!
Ti-amintesti de Jean Frassier,
de Magdala si Floarea Alicia,
pe sesul v2erde si lent…?
Cum mă doare noaptea
de umbletul tău de vise,
e ca tristetea indiană
ce-n sînge poartă un ecou.
Toate lucrurile, vara,
au o sevă eternă
ca Dumnezeu care e o iasomie
desfrunzită în creere.
Vară, dulce Vară,
în amurgul tău versul meu
si în singurătatea ta nocturnă
speranta poporului meu.
Traduceri si prezentare de Al. HUSAR

 

 

Home