Visi GHENCEA
Slatina
Amnezie
Ascult cîntecul lunii
picurat în silabe de jar
pentru dansul cu vrăji
al mîngîierilor fără număr
si fără memorie.
Caut în strălucirea valurilor
curcubeul de lacrimi
al ultimei nopti furisate
în visul trăit dinspre ziuă.
Risipit prin gînduri
mă adun bob cu bob
din mătasea noptii
mirosind a primăvară
si te strig.
Ninge
Ninge peste trupul tău
ca o vibratie paganină
cu mîngîieri de absolut
si sărutări de stele
din cristalul zorilor
încă netrăite.
Ctitorie
Vei sti mereu
că tu esti eu
că eu prin tine
m-am zidit pe mine.
Balada umărului stîng
Mi-ai arendat într-un tîrziu
Din trupul tău atît de viu,
Umărul stîng, doar pentru mine,
Să-l am la greu, dar si la bine.
La început, cînd am aflat
Sincer să fiu, m-am bosumflat,
Speram ca din tot trupul tău,
Ceva mai mult să fie-al meu.
Dar mai tîrziu, mi-am revenit,
Cînd foarte simplu, m-am gîndit
Că mult mai important în viată
Este să stii cum să-i faci fată.
Primind ca pe-o dulce favoare
Umărul tău rotund si tare,
Să mi-l sărut, să mi-l mîngîi
Mă simt ca-n dragostea dintîi.
Nu dau la nimeni socoteală,
Si recunosc fără sfială
Cînd umărului-i este bine
Restul vine de la sine.
Onirică
Picură-mă-n palma caldă
unge-ti trupul cu privirea mea
însomnorează-te pe perne de cer
si lasă Zefirul să-ti poarte umbra
peste aripile albatrosilor
ce se lovesc de peretii
visului tău.
Calea negustorului de vise
Te-am regăsit
dincolo de semne si cuvinte
ghicind în bobi de chihlimbar
urma sarpelui
sub roua florilor de măr
Te-am privit
jucînd dansul magic
al zborului pufilor de păpădie
vînînd sclipiri de adevăr
în ochii hotilor de cai
Te-am rugat
să nu mai fugi
din calea ultimului negustor de vise.
Zbor în mov
Ai zburat dintr-o absidă
Într-un cuib de chihlimbar
Să-ti lasi talia silfidă
Încrustată-n os barbar.
Nu regreti si nu dai samă
Pentru clipa de istov
După noaptea destrămată-n
Răsăriturile mov.
Cu tot frigul de pe-afară
Iar te-alinti în gînd de zmeu
Sînii se-ncontrează-a vară
Frîul tău, căpăstrul meu.
