Jaime Buitrago GIL

Jaime Buitrago GIL s-a născut în anul 1953 în León, Nicaragua. Poet, biolog si fotograf. Membru fondator al grupului Fragua de scriitori din León. Membru al Red nicaragüense de escritores y escritoras (RENIES). A publicat o carte de poeme cu evocări din război intitulată: Con las botas puestas (Editorial Taller, UNAN – León, 1980). Poemele sale au apărut în reviste si suplimente literare ale unor ziare, nationale si internationale.

 

 

VÂNTUL SI LUCRURILE

 

Vântul s-a oprit si toate lucrurile
au rămas linistite la locul lor.
Căldura care adulmeca
prin usi si prin ferestre
s-a atârnat cu labele în sus
ca un liliac transparent
pe o perdea albastră.

Si timpul, ca un câine certat,
a plecat cu coada între picioare
pe usa din spate.
O picătură de sudoare aluneca
pe toboganul pieptului meu,
si auzul meu confuz
a deschis o umbrelă
în pavilionul urechii
crezând că plouă.

O muscă lesinată
ca o alunită înaripată
a aterizat pe pieptul meu,
si scheletul unei pisici fără păr
a sărit pe un ciorap
ce semăna cu un soarece.

Am inhalat singurul aer
ce era în cameră,
si cu un pumn brutal
am făcut să se rostogolească pe podea
în ultima zi de vară.

 

 

AUTOPORTRET

Nu mai citesc
Si abia scriu.

Când respir,
Plămânii mei fluieră
Ca plini de stuf;
Daca ridic bratul
Indicând spre un nor,
Umărul tună
Ca un catarg rupt.

Păsări dintr-un stol pe care nu-l văd
Mă biciuiesc cu aripile lor;
Un abis fără fund
Mă trage de picioare.

Privirea plană
străbate orizontul,
Nici mai sus
Nici mai jos.


CÂNTEC

Mai suculente decât rosiile coapte,
Sărutările tale.
Mai fierbinte decât corpul tău,
Al meu.

Din mlădierea palmierilor,
Soldurile tale.
Din scoici sânii tăi

Proaspeti, înăltati înspre soare.
Si formele tale provoacă studii astrale
De aceea, Negra, statiunea mea balneară preferată

Esti tu.

 

Traducere din limba spaniolă de Elena Liliana POPESCU