Poeti români/ de limbă română din Israel ( I )

    

 

 

Avigdor GONEN

Născut la Oradea în 1948, a emigrat în Israel în 1962. A făcut studii de istorie la Universitatea Ebraică din Ierusalim, unde pregăteste o teză de doctorat despre Constitutia Americană. Avigdor Gonen – inspector de scoli secundare (liceu) la Ministerul de Educatie si Cultură, este căsătorit, tată a două fete si un băiat; este , de acum, si bunic. A publicat cărtile de versuri: Permisiune de a induce in eroare, 1993, Inventia roatei – 2007.

 

Cîte usi de frigider

Cîte usi
De frigider
Poate omul
Să deschidă
În sigurantă
Fără a simti
Că încalcă legea?
A lui 
Si a părintilor.
Acolo întotdeauna
Ca si adult
Îi va fi permis
Să deschidă o usă.

Lumea ascunde mărime

Lumea ascunde mărime
Dar si micime
Micimea la modesti, la multumiti
Mărimea doar la îndrăzneti
Si îndrăznetii care au fost achitati
Cu micime?

Mare e micimea multumitilor.

Iacob a avut nevoie de patru sotii

Iacob a avut nevoie de patru sotii
Pentru a întemeia un popor.
Rabinul Gersom a interzis înmultirea sotiilor
Contra unui nou fiu al lui Isaac.

Eu am pus pe harta lumii – cadou
Trei copii de la o sotie
Destul pentru un sfert de popor.

Decizia de a schimba Ierusalimul
              
Decizia de a schimba Ierusalimul
N’are de propus doar
Memorii, sufocare, diferentiere, praf de desert
Putere neexplicată
Născută din închidere
Oras deschis la trecutul său.

Tel-Aviv e diferit
E curent
Puternic care se miscă fără directie, fără tintă
În sine
Ca un pat de apă
Moale, greu de înteles

Loc al tîntarilor
Vitalitate care fuge printre degete
Moliciune lipicioasă
Nu refuză să absoarbă  străinii
Carusel în perpetuum mobile
În două zile si mîine va fi trecut,
Numai viitorul…

Firimituri de nimic

Toată lumea se ocupă de firimituri de nimic
Dar noi
Care voiam odată
Să miscăm lumea
Ne-am ridicat mînecile
Tîrnăcoape, sape –
Si am fost ca omul
Care în ziua de după inventia roatei
O purta pe umeri –
Si ne-am dus să ne ocupăm
De firimituri de nimic.

Eu prefer fereastra mai mult decît usa
                  
Eu prefer fereastra mai mult decît usa
A vedea si a fi nevăzut
A apare si a dispare cu schimbul
A privi fulgerător
A cunoaste realitatea noroioasa a străzii
Fără a mă murdări.  

Eu prefer fereastra mai mult decît usa
Îmi va fi dificil să-mi expun privirea desteaptă,
ochii mei frumosi  
Pîntecul meu gelos, dezgolit-acoperit în fata lumii
Ca în vitrină
Mă va anticipa la fiecare usă
Va săruta indiferent peretele
Sub fiecare fereastră. 

Tu esti cel mai aproape de mine

Tu esti gîndul meu întotdeauna
Te citesc.

Cînd stai pe palma mea
Vizavi de ochiul meu
Tu esti cel mai aproape de mine.

Cînd zborul tău este departe
Exterior obtinerii mele
Tu esti cel mai aproape de mine.

Te respir
Întotdeauna tu esti gîndul meu.

 

     

  Home