MICRO-ANTOLOGIE SONET / autori români contemporani/
ION HADÂRCĂ
7.VIII.1949 (Sângerei – Bălti)
ACEST SONET
Acest sonet ca trupul tău l-as vrea,
Când îl răsare lanul către sat.
În primul vers să fie revărsat
Tot părul tău ce-l piaptănă o stea.
Iar rimele să-i tremure curat
Ca buzele uscate de călduri,
Citindu-le nicicând să nu te-nduri
Să te atingi de spicul secerat.
Cum sânii cresc la fel de necesari,
Pe foaia albă nu-mi rămâne loc
Să te adun întreagă în ghioc
Si te destrami pe-o margine, dispari
Desăvârsind cu litere de foc
Tertinele ce n-au avut noroc.
VIDEO-SONETICA
Un CD-player si un disc-compact
în patru muchii patru colonade –
pe cât mai în adânc penita roade
pe-atât si gândul este mai exact
mai Hokusay, mai hăcuit în spade
adrenali-nelinistilor ac –
tualităti mânate spre infarct
de Marele Maestru de Rocade
ca o flasnetă de luat vederi
se-nvârte lumea-n cercul inimo-
s-onetofonul murmură cântări
culeg un Nobel prin mobil: alo?
Rock-Academia? Din camera de ieri
chemati vă rog pendulul lui Foucault
