MICRO-ANTOLOGIE SONET / autori români contemporani/
NICOLAE IONEL
4.XI.1944 (Bucuresti)
UMBRA TA, RUTH
LI
Cad frunzele de dincolo de lume
asupra umbrei noastre ce s-a-ntins
De-acum, pe nume să te chem, nu-i nume,
să te cuprind – nu-i umbra de cuprins.
Si nu-i nici o-ndurare să ne-nsume
si să ne ducă Celui blând ti-nvins,
Lui să se facă rugă ce-n noi fum e
al candelei iubirii ce s-a stins
Si nimănui nu ne găsim, nici nouă,
si nu ne-asteaptă nimeni nicăieri,
în aiurarea vremii ce se duce..
După-a ta umbră bratele-amândouă
le-ntind, înnegurato, pân’la cer,
si ele, din înalturi, cad pe cruce.
LIV
De-acum în lume n-o să ne mai stim,
străini vom fi si dincolo de moarte,
tărâni pierdute, suflete departe,
în ne-ndurarea-ntregii-ntunecimi.
Cum a putut iubire să ne poarte,
stiind că,-n nalt dusi, n-o să ne mai fim,
si n-o să te ajung cu nici o soarte,
aripi de-as înălta de serafim?
Se surpă-n mine toată slava vietii
si fără tine nici durere nu-s,
ci vaerul pustiu al unui vânt.
Pe când te duci cu valurile cetii,
întind străpunse mâini către apus
si cad înfrânt cum n-a fost om înfrânt.
