POEZIE ANGLOFONĂ

 

 

Peter Thabit JONES

S-a născut în Swansea, Tara Galilor, în 1951. Este detinătorul cîtorva premii pentru opera lui, incluzînd ”Eric Gregory Award forPoetry” (Londra), ”The Society of Authors Award”(London), ”The Royal Literary FundAward” (London), si ”Arts Council of Wales Award”(Tara Galilor). Este autorul a opt culegeri de poezie si a unei culegeri de nuvele. Alan Lywyd, care a scris scenariul filmului Hedd Wyn, în limba velsă, nominalizat la Oscar, a afirmat odată în legătură cu Peter Thabit Jones că ’ este maestrul cuvîntului exact’. De asemenea, criticul Alun Rees în Western Mail, ziarul national din Tara Galilor, l-a descris ca fiind unul dintre poetii cei mai provocatori din Tara Galilor.

Este fondatorul si editorul revistei de poezie The Seventh Quarry, publicată în Swansea, Tara Galilor; aceasta a fost considerată de către Purple Patch, în cadrul premiilor decernate, a doua publicatie de dimensiuni reduse dintre cele mai bune existente în Marea Britanie, 2006.

A vizitat America, împreună cu Aeronwy Thomas, fiica lui Dylan, pe o durată de sase săptămîni, în martie 2008, prezentînd recitaluri de poezie si workshop-uri din New York în California. Aceast lucru a fost posibil gratie eforturilor depuse de poetul si editorul Stanley H. Barkan. A scris cu Aeronwy Thomas the ”WALKING GUIDE OF DYLAN THOMAS’S GREENWICH VILLAGE, NEW YORK (2008) / Ghidul Satului lui Dylan Thomas, Greenwich, New York / pentru Wales International Centre, NewYork.

 

CĂUTÎND

(lui R.S.Thomas, poet galez )

 

Căutai o prezentă

În absentă,

Ceva în oglindă

Înainte ca să privesti

Si apoi să renunti.

 

Sinagoga, moscheea, biserica

Asteaptă o venire

Speranta adierii

Neprevăzutui:

 

Un inorog

Pe o stradă în amurg,

Zăpada în văzduh

agătată, nu cade.

 

Să se găsească ,oare, în vidul

Multimilor trudinde,

Ori în căldura peretilor

De birou locuiti de altii?

 

Poemele si rugăciunile

Se caută

Mereu cautînd.

Orice l-a făcut pe tigru sau miel

Timpul e de partea lui.

 

 

HARPA

(pentru Jemima Phillips, Harpista Printului Charles)

 

Harpa,

Surata pianului,

Unde se va duce ea cu torentul tău de acorduri?

 

Apa degetelor ei

Face să răsune visul gîndurilor noastre,

Zăboveste în sufletele noastre,

Tremur al unui rîu,

O cascadă de iarnă,

O aparentă ploaie

Pe un panou strălucitor de seară.

 

Prinde pulsul tăcerii,

Făcîndu-l izvor,

Descătusind orice limbaj,

Necăjind, răsfătînd

Linistea adorată

E începutul si sfîrsitul

Fiintei.

 

Strune

Vibrînd, aducînd pacea

Mintilor, domolind anii de viată,

Colinele rîsului

si deserturile durerii;

Un maseur spiritual atingînd, înviorînd.

 

Mîini

rătăcind prin chipul artei sale,

Risipind clipe meandrice,

Nuntire a sunetelor

Dintr-o viată întreagă lăsată în urmă.

 

Ascultăm

Vrajiti muzicii ei,

Copii urmînd menestrelul

Lăsînd orasul în urmă către ziua cea făcătoare de pace.

 

Ah

Încotro cu mîinile ei curgătoare?

Spre marginea răscolind talazurile

Smereniei oceanului?

Sau eonul si tremurul

Unei singure

 

Lacrimi.

 

(Notă! Jemima Phillips, harpista regală, a împărtit scena cu Aeronwy Thomas, fiica lui Dylan, la Langharne Festival din 31 iulie, 2005)

 

 

CUVINTE

 

Clipa

În care cuvintele

Îsi pierd

Culoarea, o

Mare încercare

Pentru minte:

Bolovani

Rămasi

Intr-o

Carieră

Părăsită.

 

Cine a

Fost acolo,

Mult prea

Ostenit să

Dezgroape

Adevărul?

 

 

VEVERITA

 

Acrobată:

Fără ostentatie

Chiar firească,

Precum micro

coada ei de vulpe.

Plăcută,

Rozătoare,

Cu miscări

Sprintene,

De-a busilea,

Se întinde să prindă

Zidul curtii din spate:

Piele si păr mare cît o jucărie.

Amant de oras

Fără astîmpăr

Dus la iubit,

Nedumerit

De îngrijitorul de păsări

Modern,

Cu ochi

Străini, verzi

Stă

Judecînd

în linistea

Făr’ de margini.

 

PE MARGINEA LECTURII ‘PRIMUL POET’ a lui MENKE KATZ

(pentru Dovid Katz)

 

‘Doamne, cel dintîi poet

din cuvinte a făcut lumi,’

din CEL DINTÎI POET de Menke Katz (poet idis)

 

Universul e

Limbajul lui codificat,

Poemul lui epic

Mai vibreaz ă de facerea lui ?

 

Sînt stelele

Cuvintele lui lepădate,

Incărcate

De înteles uitat?

 

Sînt planetele

Strofe modelate

În eoni

De ritmuri ale mintii lui?

 

E timpul alfabetul

Oftatului lui cel dintîi,

Povestea

Gîndurilor lui inventive?

E facerea toată

Si moartea

Punctuatia

Care îi întemnitează sufletul?

 

El,

Singur în fiinta-i nestatornică,

Intristat din pricina durerii

Celei dintîi socoteli greoaie,

 

A plecat ? A plecat

Să descînte o pagină albă, rece,

mută cum rugăciunea,

Dăruindu-i vesnicia.

 

Traduceri de Olimpia IACOB