Konstantin IVANOV
*     *     *
În iarbă greierul
Si-a devorat amica.
Ce netrainică-i prietenia!

*     *     *
În iarbă greierul
Gata-i să-nhate gîzulita.
Nu-i loc în preajmă.

*     *     *
Plăpîndă rază se arată
La capătul tunelului.
Sufletul e liber.

*     *     *
Stim cu certitudine:
Mama – ni-i Natura.
Dar tatăl cine e?

*     *     *
Privesc la cer –
Avioanele-si iau zborul,
Si-al meu printre ele.
*     *     *
Nu mai scrie stiloul.
Gîndurile s-au împotmolit în corp.
Pămîntul patinează pe loc.