Taiwan

Parintii lui Karen Kung sînt din Sichuan China. Ea s-a nascut în Taiwan . A absolvit Universitatea catolica din Fu Jen, dupa care a lucrat acolo ca profesor asistent la Departamentul de engleza. Ulterior a ales sa lucreze ca secretar executiv al unei companii de comert, pe care a ajuns în scurta vreme sa o conduca. În 1992, dupa o afectiune grava a sanatatii, a simtit nevoia sa se apropie de scris. Si-a reorientat si diversificat activitatea (de atunci este si consultant principal la Cancer Patients' Group, redactor sef la o revista medicala, directorul unei reviste de poezie pentru copii numita Micuta coliba alba , lucreaza pentru cîteva grupuri culturale si de arta s.a.m.d.). A publicat patru volume de poezie si unul de proza: Affection, lingering affection , proza, Standind at the window sill , Poeme alese (engleza-chineza), Whispering rose , poeme si grafica, (chineza-engleza), antologia poetica Vise si zîmbete (chineza-engleza-franceza).

Poemele sînt din volumul Whispering roses .

Umbre sub lampa

În lumina plina de umbre a lampii

Noaptea întunecoasa repeta la nesfîrsit singuratatea

Rasaritul decoloreaza a confuzie

Perle

Amestecînd sufletul inocent cu lacrimile oceanului

Si crescînd în suferinta vietii

Numele tau devine nobil cum o perla

Poetizînd

Meditînd la fereastra

Sunt purtata catre sud într-o ploaie vaporoasa

Si adusa catre nord de un vînt mîngîietor

Apoi, tu si eu ne transformam în umbra

Un poem se naste sub copacii stralucitori

Viermii de matase

chiar cu un suflet cu adevarat pur

nu poti fi eliberat de suferinta.

Esti sortit sa te tarasti în maniera umila

plecînd constant capul, acceptînd orice.

Cînd respiratia aduce dorul fara istov al unui anotimp

memorezi placutul senzatie a fiecari frunze caline

dupa o ploaie de primavara cu tunete

Lumînarile

Oamenii iubesc lumînarile

Pentru ca sînt perfect dotate cu afectiune.

Ele lacrimeaza mereu

oricînd oamenii au nevoie de caldura lor.

Singuratate

Cu timpul biroul e iluminat de lumina lampii

Într-o noapte fara nici o adiere,

Gîndurile mele penduleaza în oceanul de caractere

Cum o barca, plutind si scufundîndu-se în marea întunecata.

Inima lumînarii

Oricînd e aprinsa lumînarea

inima mea arde si ea.

Nu e de mirare, sufletul meu nu înceteaza niciodata

Sa plînga de durere,

Cautînd lumina lumînarii.

Clopotelul de vînt

Clopotel de vînt e mereu tacut,

dar începe sa cînte cînd

mîngîierea vîntului îi frînge inima.

Asteptînd

Ce încerci sa descoperi

ascultînd oracaitul broastelor

este sunetul rugaciunilor de seara

Atunci, simti, te asteapta un vis adevarat.

Selectie si prezentare: Marius CHELARU

versiunea în limba româna: Marius CHELARU si Vlad Marius CHELARIU

Home