Hai, inimã, sã mergem o bucatã de drum
Sînt pietre destule sã ne ascutã
VARÃ ÎN L.
Postãrita curãtã cutia de scrisori a satului
Vacile întinse îti rotesc urechile
Uliul îsi traseazã cercurile
MERG PE STRÃZI
Strîns în palton pe strãzi rãtãcesc
Pe strãzi mergînd în gînd te-am vãzut,
SCURTÃ LECTIE
Dialectica
Nestiutorilor pentru ca
noi o sã vã
Estetica
Pînã la înfrîngerea
Picasso.
Etica
În centru stã
Nu
POET, NU RÃSTIGNIT
Ei vin sã atingã faima
Dar nicãieri
Nici mãcar o coroanã de spini
Si asa pleacã si îti adaugã
spin cu spin.
ERASMUS DIN ROTTERDAM
El stia ceea ce podurile stiu: ele leagã
Dar unul din maluri era mlastinã,
AM VENIT
Am venit
Multã vreme v-am lãsat
Am pipãit
Si aceasta e tara mea
Deja gãsesc întrerupãtorul
(Traducere de Dan DÃNILÃ)
RECONVALESCENTÃ
pe labe de pisicã
prieteneste ghearele.
de parcã vrea sã dea o sclipire de sperantã
pe o scrisoare
ca elicile elicopterelor, fãrã a se ridica nici un milimetru
de la sol
pînã la sînge.
acasã-i pustiu si pîinea n-ascultã,
nici focul vorbeste, nici simte, ce multã
nevoie as avea un cuvînt sã vorbesc
m-astepti si tai pîine deja pentru mine.
Cînd vii mai tîrziu, tai eu pentru tine
si n-avem nevoie de focul tãcut.
sã rãmîneti nestiutori
scolim.
imperialismului
va fi consideratã
aliatã
omul
individul.
nici mãcar miros de lauri
greselile lor
deasupra apei, ceea ce e legat
sub apã
celãlalt foc.
sã asteptati veste
pe întuneric.