Paul-Maria LAPOINTE
Născut în 1929. Poezia sa, fondată pe o improvizatie
calculată, numită „sora jazzului”. Poezie socială si de iubire care ar vrea
„să redea pămîntul oamenilor”. Volume: Le Réel absolu, poeme
1948-1965, Tableaux de l’amoureuse (1974).
Carte postală
un lac înghetat în aburul amurgului
roză de pasii venită de dincolo
mi-aminteste-n hotarele tării septentrionale
(căci o mînă fragilă urmează itinerariul scrisului
său îmi supravietuieste)
cutremur al zilelor îngrămădite
tandrete a creatiei praf si sînge supus
ardoare domestică a soarelui si a tuturor astrelor
pasiune
delir
furie
în forma florilor uscate îngerii
locuiesc florile solitare
nu le părăsesc decît pentru austere zboruri
rare sărbători
misiuni de a reînvia copilăria
si timpul de a trăi
în asa fel că se manifestă episodic
memoria lui Dumnezeu si lacrimile
mizeria cotidiană de a fi fericit
nimic nu este simplu
nici sufletul bătrînului cuplu în ultimul sat înainte de
sfîrsitul timpurilor
nici căldura iubirii
