Vasile LARCO
SONETUL CONFESIUNII
Cînd îmi făcea-ntr-o seară patul,
Îmi zise-n taină mama mea:
„Să lasi ceva în urma ta…”
Si am lăsat în urmă satul.
Călăuzit fiind de-o stea,
Prin lume-alături de tot natul,
Am mers, de-a lungul si de-a latul,
Dar mama-ntruna priveghea.
Gîndindu-mă la viitor,
Deci sfatul dînsei l-am urmat
Si-n urmă, iată, am lăsat
Măcar o spuză de umor
Prin cărtile ce le-am lansat
Cu gînd curat spre cititor.
DE CE NU VII? …
De ce nu vii iar pe la noi
Tu, Tepes Doamne, si să vezi
Păduri întinse, munti, livezi
Si oameni fără de nevoi?
De vii, precis TU n-ai să crezi
Că azi românu-i om de soi:
De ce nu vii iar pe la noi
Tu, Tepes Doamne, si să vezi?
Iar de-ntîlnesti si vreun „gunoi”
Să ti se pară că visezi
Si dacă tot ne vizitezi
Să-ti iei cu TINE un tăpoi!...
De vii iar, Tepes, pe la noi!
RONDELUL BANILOR
Nici banii n-aduc fericire,
Spunea Corina Chiriac,
De ne era sau nu pe plac,
Întruna ne dădea de stire.
De-o fi s-avem noi cîte-un sac,
Dar fără-o spuză de iubire…
Nici banii n-aduc fericire,
Spunea Corina Chiriac.
Iar cînd mai vine vreo scumpire,
De plîng copiii în cerdac
Cerînd mălai, nu cozonac
Si haine, cărti, de-ti iesi din fire…
Doar banii ti-aduc fericire!
RONDELUL LUPTEI APRIGE
Se tot ceartă permanent,
Demn e de luat în seamă,
Pîn’ se-ajunge la o dramă,
Cum să stai indiferent?
Situatia-i infamă,
Fără vreun reviriment:
Se tot ceartă permanent,
Demn e de luat în seamă.
Au un singur argument:
În discutie-i o damă
De la sah, ci nu o…poamă,
Parc-ar fi în Parlament:
Se tot ceartă permanent.
