POEZIE AFRICANĂ

Dedicăm aceste traduceri prietenilor nostri africani,

cu ocazia Zilei Mondiale a Africii,

un omagiu adus semnării acordului de constituire a O.U.A.

(Organizatia Unitătii Africane), pe 25 mai 1963.

Ngombulu Ya Sangui Ya Mina Bantu LASCONY

(n. Congo Brazzaville)

Poet, scriitor, documentarist, sef de orchestră de jazz.

Purtînd un nume predestinat, care în limba kongo înseamnă „Leul din brusă care va

devora Braconierii”, Lascony, prin poemele, muzica si filmele sale documentare,

militează pentru un Congo armonios, pentru o Africă la adăpost de luptele fraticide si

exploatarea resurselor naturale de companii străine, pentru unitatea si demnitatea

popoarelor africane si negritudinii, ironizînd în egală măsură colaborationismul si

coruptia din sînul mediului politic african. Stilul său este influentat de poeti ca

Linton Kwesi Jonhson, Amadou Ampate Ba, Tchicaya U’Tamsi, Soni Labou Tansi,

Aimé Césaire si altii. Maestru al saxofonului, în 2004 a creat „Panafrican Jazz

Orchestra”, cu muzicieni afro-americani, afro-caraibeeni si africani. Orchestra dă

recitaluri de Jazz-Poetry, aducînd un omagiu poetilor Renasterii din Harlem,

Jamaica, Antile, Cuba, Africa. Ne-a mărturisit, printre altele, că este legat de

România în mod special: aici mama lui si-a urmat cursurile universitare.

Motto :

„Africanii emigrează masiv în Europa, pentru a fi exploatati.

Ei reprezintă, ceea ce numesc eu, a doua generatie de sclavi”.

Fela Anikulapo Kuti

Bluzul Paradisului

(neavenitilor în tările bogate)

Negrii visează Raiul,

Dar intrarea le este oprită,

Îsi ridică privirile înspre cer,

Observînd avioanele care le transportă alesii,

Drumul raiului se trasează în nori,

Spre mare atunci Negrii se întorc,

Pentru salvarea lor,

Să ne rugăm pentru Negrii care străbat apele sărate,

Înfruntînd năpasta valurilor torentiale,

Să ne rugăm pentru Negrii care îsi frîng visele,

În bărcile supraaglomerate,

Înfiorător cosmar al celor fără vize,

Să ne rugăm pentru Negrii care se odihnesc în măruntaiele

P OEZIA / vară 2010

168

Rechinilor înfometati,

Mormînt al fiintelor disperate.

Să ne rugăm pentru Negrii primind binecuvîntarea,

Întristare fără mîngîiere,

La granitele raiului,

Să ne rugăm pentru Negrii proscrisi în cer,

De îngerii în uniformă de aviatie si de frontiere,

Căci locurile din rai se păstrează în iad,

Să ne rugăm pentru Negrii călătorind la clasa din spate,

Cătuse la spate,

Beneficiind gratis de chartere,

Mărinimie a ministrului de interne,

Să ne rugăm pentru pelerinii haitieni,

Îmbarcati pe vasul norocului

În directia pămîntului făgăduintei unui loc de muncă,

Leagăn pentru scapăcinepoate,

Să ne rugăm pentru indocumentados din America,

Care căptusesc fundurile Oceanelor,

Atrasi de Eldorado hîrtiilor verzi,

Să ne rugăm pentru Negrii cu priviri înfometate,

Stîrnind mila celor care umplu,

Ghenele de gunoi cu mirosuri plăcute,

Să nu-i uităm pe cei din Martinica,

Prizonieri ai avioanelor-gunoi,

Să ne rugăm pentru grevistii foamei,

Cersetori de azil politico-economic,

Victime ale democraturilor,

Apoi, încă o rugăciune pentru Negrisorii,

Care dezertează din flăcările războaielor tribale,

Pentru frigul trenurilor de aterizare,

Să ne rugăm de asemenea pentru clandestinii,

Care găsesc refugiu în calele vaporului fără Negri,

Tîrînd ghiuleaua mizeriei si lantul disperării,

Nu ne rugăm pentru negrul cu părul fals,

Si vesminte împutite,

Nu ne rugăm pentru negrul cu fals accent caucazian

Imitator fără talent,

Nu ne rugăm pentru negrul fără rusine, cu pantaloni

talie joasă,

Si fundul dezgolit,

P OEZIA / vară 2010

169

Nu ne rugăm pentru negrul care suportă mirosul de camembert,

Si detestă savoarea maniocului,

Uitînd că acesta este brînza locală,

Nu ne rugăm pentru negrul care îsi albeste pielea,

Candidat la renuntarea rasială,

Nu ne rugăm pentru negrul,

Cu alură elitistă,

Dispretuind Negrii din tara strămosească,

Nu ne rugăm pentru negrul,

Care revendică sîngele violului colonial,

Victimă a spălării creierului,

Ne terminăm slujba spunîndu-le,

Vă plîngem de milă.

(din volumul „La blessure de l’îme”/„Rana din suflet”, Poezie pentru

jazz si muzică de pădure, prefată de Rosa-Amélia Plumelle-Uribe, Le

Perreux sur Marne, Editions „CERCLE CONGO”, 2007)