Prodromos H. MARCOGLU
Mucegaiul
Mucegaiul timpului
Erodează
Visele.
Teoremă
Cînd încetează nelinistile
Sexuale
Îsi fac apritia nelinistile
Metafizice.
Plăcere
Plăcerea faptelor
Plăcerea gîndurilor.
Plăcerea gîndurilor si a faptelor?
În haos
Scrie poezii
Pe pungi de hîrtie
Si le abandonează.
Vine Clio
Ambalează marfa
Si o vinde
Poeziile pleacă în haos
Recheamă poeziile
Le scrie din nou
Si iarăsi le
Ia haosul tranzactiei.
Întrebare
Cît de mult a fost influentat Kalvos
De coborîrea lui Byron
La Mesolonghi ?
Suflă
Suflă primăvara
Umflă pînzele
Dragostei.
Fără vise
Asezat pe canapea
A adormit
Televizorul, fără sunet,
Ochi al Ciclopului
Îi fură visele.
Prin zăpadă
Înainte de a adormi
Încaltă
Ciorapi albi.
În visul ei
Se plimbă prin zăpadă.
În decursul timpului
Aceia în decursul timpului lor
Si-au trăit vocatia
Hărăziti si-au dat sîngele pe negîndite,
Pentru prima oară oamenii
Cîstigau timpul
Stăpîneau aerul vietii lor mizere,
Trăiau
Solidaritatea tovărăsiei.
Întoarcere
Cu visele mele
Măsor noaptea
Singur cu fiarele
Dimineata
Supravietuiesc undeva în porturi
Îmi încalt pantofii
Mă avînt pe troliu.
Diagnostic 2
Punctul culminant al neomeniei:
Să cîstigi bani.
Dimineată
Se dezumflă cerul
Cade peste noi
O pungă de plastic.
Singur
Ei îti taie cordonul ombilical,
Trebuie
Acum
Să trăiesti singur.
Prin urmare ?
Prin urmare, ati căzut de acord
Ei si-au dat sîngele
Noi cu greu putine cuvinte
Si acestea nesăbuite.
Cvadratura cercului
Revolutia
Trebuie să înceapă
Si să se sfîrsească,
Fiindcă orice se sfîrseste
Poate să înceapă din nou.
Au dispărut
Scoicile comestibile au dispărut
Au dispărut si aricii de mare,
Valul verde-negru
Linge
Acum
Pietrele negre.
Calul troian
În calul troian
Cu sabia în mînă
Asteptăm noaptea
Ca să cucerim cetatea,
Cu sabia în mînă
Au trecut anii
Si încă mai asteptăm
Să cucerim cetatea.
Cînd?
Cine a scris?
Oamenii se maturizează
Prin tăcere si privatiune
În care poezie?
În urmă cu cîti ani?
Acum acolo unde tăcerea e o stavilă
Si maturitatea se corupe.
Saradă
Poetii ucid cuvintele
Cuvintele ucid poetii.
Postmodern
O plăsmuire
Omul
Printre
Atît de multe alte plăsmuiri.
Nădejdea
Ne înarmează
Poezia,
Ne ajută să rezistăm.
Implacabil
Suveran
Timpul diabolic
Seceră.
Monolog
Cîndva poezia
Era conversatie
Cu nemuritorii
Si era uneori taifas
Al omului cu omul,
Acum
Zadarnic este monologul
În tăcere.
Destinele noastre
Vei discuta cu gratie pînă la lacrimi
Despre diferenta critică a sensurilor
Si după ce ancorăm particularul în întreg
Destinele noastre sînt naufragii ale cheiurilor.
Poezie 2
Utopia cuvintelor,
Nimicirea oricărei iluzii.
Soartă formalistă
Lupînd cu cuvintele
A fost uitat,
După ani
A fost găsit în tabăra
Spartei.
Cerneală rosie
Ei si-au risipit sîngele lor rosu
Noi irosim acum cerneală rosie.
Totusi
În erele sterpe
Mortile
Zadarnice ale tovarăsilor impresionează,
Totusi
Tălmăcesc viata noastră.
TraducerI de Bogdan BADEA
