Boris MARIAN

Adesea

 

Adesea, printre ore solitare,

Când Soledad plutea în văi stelare,

Tăcerea-și scutura hermina,

Iar Herr Professor ne preda latina.

Mă pomeneam vorbind fără cuvinte,

Cum nu mi se-ntâmpla-nainte,

Mă întrebam ce este nebunia,

Pe care continent e România.

Si ascultam balada lui Manole,

Departe de sofisme și de mode,

Miorița, Alimoș și Gruia

și Porumbescu, Minunescu, Traian Vuia,

iar continentul căpăta contur,

Pământ diform sub cerul de azur.

 

P:S: Minunescu era, în epocă, o referire la Eminescu, a nu se confunda cu Minulescu, cum ar crede unii puși pe corecturi.

 

Adolescentul

 

Ziua-i masivă, albă și rece

Ca un colegiu pentru colege,

Numai iubita, doar ea se zărește

Într-o oglindă ca ochiul de pește

Trece cu trenul omul cu trenciul

Luat pe-o hârtie de treisprezece,

Numai iubita în nouri se scaldă,

Ziua-i masivă, rece și albă,

Numai iubita , subțire și naltă

Este. Iar eu sunt în lumea cealaltă.