BIBLIOTECA HAIKU
Marius CHELARU
Rubrica Biblioteca haiku este găzduită de Poezia încă din 2007, timp în care am avut în vedere o semnalare cît mai completă a aparitiilor de gen (cu exemple, fără a intra totdeauna în analize critice) semnate de autori români, în primul rînd. Re-amintim, obiectivul principal este de a face cunoscută activitatea autorilor de poezie de sorginte niponă de la noi, activitatea revuistică, si în măsura spatiului disponibil, a celor din străinătate. Nu în ultimul rînd, dorim să oferim si informatii/ explicatii/ detalii terminologice despre ce înseamnă acest fel de poezie.
Multumim tuturor celor care au trimis cărti, reviste. Asteptăm în continuare cărtile dumneavoastră pe adresa revistei Poezia, cu mentiunea „pentru Biblioteca haiku”.
H
„Albatros”, revista Societătii de Haiku din Constanta, vol. VII., nr. 12/ 13. 2009, iarnă – primăvară – vară – toamnă, anul XVII, serie nouă
Începem Biblioteca haiku din acest număr cu revista Albatros, care este la al 18-lea an de aparitie. Îi urăm multi ani!
Din sumarul acestui număr: un articol despre o manifestare care a avut loc în primăvara trecută în Serbia, la Valjevo, între 21-23 aprilie (Dialog intercultural), un text despre Festivalul haiku din mai 2009, editia a V-a, care a avut loc la Constanta, ambele semnate de Laura Văceanu, Lung sirul cocorilor, jūnicho renku în formă fixă, maestru de renku: Serban Codrin, cu 12 autori (au participat si: L. Văceanu, Fl. Grigoriu, Dan Norea, C.T. Atanasiu, Gabi Vlad, Maria Adam, Radu Patrichi, Elisabeta Iosif, Mariana Tănase, Letitia Iubu, Alexandru Pătrulescu) Pe calea prietenilor haiku-ului, nijūin renku in memoriam William J. Higginson, cu 20 de legături-20 de autori, maestru renku – Zinovi Vayman (la care au participat si Laura Văceanu, Alexandra Flora Munteanu, Ana Ruse, Corneliu Traian Atanasiu, Florin Grigoriu, Coca Elena Gheorghiu, Maria Adam, Diana Vasiliu, Irina I. Kogan, Bogdan Severin, Radu Patrichi, Ana Olimpia Sima, Marius Chelaru, Vasile Moldovan, Magdalena Dale, Serban Codrin), un articol despre Cercul International Meguro, de Vasile Moldovan, o rubrică de eseuri (între semnatari: Cornelia si Nicolae Atanasiu, Jean Antonini, Marius Chelaru, Serban Codrin, Florin Grigoriu, Adina Enăchescu, Clelia Ifrim, Alexandra Flora Munteanu, Dumitru Radu, Zinoci Vayman s.a.), o bogată sectiune de haiku, despre haiga în procesul educational, renagay/ solo-rengay, tanrenga, renku, despre activitatea Societătii de haiku Constanta, reviste primite la redactie, ecouri/ prezentări de carte, o rubrică In memoriam (cu poeme, texte dedicate lui: Marin Mincu, W.J. Higginson, Gh. Tomozei, Cezar Baltag, Dan Constantinescu, Florin Vasiliu, Mioara Gheorghe, Dumitru D. Ifrim, Dumitru Ene-Zărnesti, Erika Schwolm, Vasile Smărăndescu, Ioana Iacob, Marc Orheianu, Ion T. Vlad) s.a.
H
Fiica stelelor. Haibun din album , antologie realizată de Cornelia Atanasiu, Editura Atar, Bucuresti, 2009, 162 p.
O antologie de haibun dedicată spiritului feminin,, cum spune antologatoarea în Cuvîntul înainte („o ocazie de a gîndi identitatea umană acordînd veneratie persoanelor de sex feminin”), si cum, desigur, se poate vedea din creatiile dinlăuntru. Sînt antologati 19 autori, „în ordinea sosirii la întîlnire”: Cornelia Atanasiu, Nicolae Atanasiu, Jules Cohn Botea, Ana Udrea, Utta Siegrid König, Dumitru Radu, Marga Dumitrescu Frasinu, Cornelia Dan Negrea, Cristina Rusu, Letitia Lucia Iubu, Adina Enăchescu, Marius Chelaru, Angela Stejereanu, Maria Adam, Florin Grigoriu, Alexandra Flora Munteanu, Laura Văceanu, Victoria Fătu-Nalatiu, Alexandru Pătrulescu, majoritatea nume întîlnite în peisajul liricii nipone. Si, în treacăt fie spus, sînt treisprezece femei si sase bărbati.
O carte asezată de antologatoare sub steaua unei pilde a lui Solomon („Ascultă ,fiule, învătătura tatălui tău/ Si nu lepăda îndrumările mamei tale”), dar si sub semnul unui citat din Shuichi Kato (din Istoria literaturii japoneze), despre rolul literaturii, al artelor vizuale, al felului de a scrie al japonezilor”, fapt vizibil, în consecintă, si în preocuparea pentru aspect. La final, cartea cuprinde si o serie de elemente din biografia autorilor antologati.
Haibun-urile autorilor antologati confirmă cele scriam despre Umbre în Lumină , prima antologie numai de haibun din tara noastră, apărută în 2007: diversitatea de stiluri/ opinii, moduri de a întelege/ practica acest tip de creatie.
Să încheiem, întrucît este o carte dedicată doamnelor si acesta este un număr de primăvară, cu poeme ale lor (care ilustrează si diversitatea de conceptii/ stiluri): Cornelia Atanasiu: „Cu mers unduit/ frumoasele de azi –/ printre claxoane”; Ana Udrea: „Ploaie de toamnă –/ pe obrazul femeii/ urme de palmă”; Utta Siegrid König: „Zorii cu rouă/ si parfum de toporasi –/ Mama?… nicăieri”; Marga Dumitrescu Frasinu: „În coca pîinii –/ s-au dospit gîndurile/ unui început”; Cornelia Dan Negrea: „Cad stropi mari/ spală totul repede/ masinile noi”; Cristina Rusu: „un cer violet/ peste satul în cruce –/ lîngă pruni mama”; Letitia Iubu: „Peste Dunăre/ se zăresc muntii Balcani –/ pe mormînt crini albi”; Adina Enăchescu: Sub o stea căzătoare/ o lalea rosie –/ în semn de rugăciune”;.Angela Stejereanu,: „Păsări de otel/ cu zgomot asurzitor –/ muced adăpost”; Maria Adam: „Tunisia/ flori, cameră de hotel/ mînă de femeie”; Alexandra Flora Munteanu: „Porti ferecate/ să mai astepti sau nu –/doar amintirile”; Laura Văceanu: „Perle gălbui/ în umbra rară/ a frunzelor întoarse”; Victoria Fătu-Nalatiu: „Cărtile-s din ploi/ iar vocea lor o schimbă/ ochii stelelor”.
H
Anastasia Dumitru , Înmuguriri. Antologie de micropoeme. Exercitii de haiku traduse în engleză si franceză, Editura Punct Ochit, Constanta, 2009, 100 p
Despre activitătile unor profesori constănteni cu elevii sau studentii si apropierea lor de poezia de sorginte niponă, de cultura Japoniei am vorbit si cu alte ocazii, relativ la cărtile lui Ion Codrescu, Laura Văceanu, Alexandra Flora Munteanu s.a. De asemenea, reamintim si, pe plan international, activitătile coordonate de prof. Irina Kogan, din Samara, Federatia Rusă.
De data aceasta avem în fată o antologie legată de activitatea Anastasiei Dumitru si a Cercului literar „Muguri”, al Liceului Teoretic „Lucian Blaga”, tot din Constanta. Este o activitate din cadrul Proiectului International Interculturalitate româno-japoneză, în calendarul International Haiku Teracher’s Association. (de altfel, în deschidere, Anastasia Dumitru specifică toate acestea, amintind că este un proiect realizat în colaborare cu 50 de scoli din toată tara)
Anastasia Dumitru a creat o carte pentru, dar si împreună cu elevii ei, în care grafica este semnată de alti copii, membri ai „Cercului de pictură Kalokagathia”, dar si elevi din alte scoli.
Acestea fiind spuse, cum era si firesc, cartea are un aspect compozit, fiind structurată astfel: Cuvînt înainte (în versiunile română engleză, franceză; asa vor fi toate sectiunile din volum), Istoricul Cercului literar „Muguri”, Aprecieri critice (semnate de Aurica Văceanu, care semnează volume de lirică niponă Laura Văceanu). Apoi, începînd cu Anastasia Dumitru, sînt paginile creatiilor propriu-zise, din care doar cităm, spre exemplificare, cităm cîteva: „seară de iarnă -/ iar mi-am adunat/ pasii din lume” (Anastasia Dumitru); „ochi de înger/ bunătatea revărsîndu-se/ peste pămînt” (Adelina-Luana Popa); „viata noastră/ ca un diamant tăios/ arată scînteia” (Ioana Tălmaciu); „în mijlocul primăverii –/ mireasă/ a lumii” (Vladimir Dumitrescu).
Un proiect bine venit, care, sperăm, va avea continuitate.
H
Clelia Ifrim , Oglindă de piatră, oglindă de apă/ Stone Mirror, Water Mirror, cu 10 desene făcute de autoare, editie română-engleză, Constanta, 2009, 54 p.
Un alt nume cu care ne-am mai întîlnit în paginile revistei Poezia este Clelia Ifrim: De data aceasta ne propune un volum de lirică niponă stil haiku, tanka, haibun., dar deschis de un poem al ei, selectat de JAXA (Agentia Spatială Japoneză) pentru depozitarea pe Statia Spatială Internatională.
Cîteva exemple: „Oglindă de piatră –/ ploaia lustruieste/ propriile semne”; „În această noapte/ o mie de cocori origami/ zboară spre tara lor…/ de la fereastra mea albastră/ văd celălalt tărm al mării”; Jurnal alb –/ femeia încă tînără culege/ o frunză căzută”.
Si, în final, spre exemplificare, un fragment dintr-un haibun intitulat Despărtirea:
„Într-una din zile, o rază de soare se aprinse în oglinda din centru vitrinei. Oglinda deveni un gol de lumină.
Cele două surori priveau acest gol de lumină ca si cum asta asteptaseră de ani de zile. S-au întors una către cealaltă, fată în fată, si au spus împreună:
Nici o urmă ieri,/ Nici o urmă astăzi –/ apă curgătoare”.
H
Jules Cohn Botea , Reverberatii/ Reverberations, poeme tanka si haiku comentate, poeme într-un vers, postfată (Reverberînd) de Manuela Miga, editie română – engleză: versiunea în limba engleză Adriana Hoancă, Editura Atar, Bucuresti, 2003, 102 p.
Julesc Cohn Botea este unul dintre numele des întîlnite în rubrica noastră, legat mai ales de antologii. De data aceasta avem în fată un volum interesant, care cuprinde poeme haiku si tanka comentate, poeme într-un vers, un cuvînt înainte al autorului si o postfată de Manuela Miga.
În Cuvîntul său înainte, Jules Cohn Botea reiterează că „o carte de haiku nu poate fi citită pe nerăsuflate” si că, dacă după lectură „nu simti nevoia să închizi ochii si să vizualizezi tabloul oferit sau să meditezi la adevărurile uneori tragice propuse, înseamnă o nerealizare, un non haiku”. Iar comentariile făcute de altcineva decît autorul, scrie Jules Cohn Botea, sînt, în ultimă instantă, evident, doar păreri personale, dar „ajută pe cititori la mai buna întelegere a poemului”. Spre exemplificare, cităm un haiku si fragment din comentariul autorului:
„Lampa-i aprinsă/ în jur numai fluturi morti –/ dar ei tot vin…
Acestia sînt fluturi, trăiesc din instincte, dar oamenii, aceste trestii gînditoare, ce justificare au? Cum de nu putem învăta nimic din cele care s-au întîmplat si repetăm l nesfîrsit aceleasi greseli?”
Si un poem într-un vers:
„Înviere
Cu stele-n mîini multimea, unindu-se cu cerul.”
H
Mara Paraschiv , Respiratia trupului, haibun, prefată (Un gen care înmănusează o mînă experimentată) de Corneliu Traian Atanasiu, postfată (Sincerităti, melancolii…) de Marius Manta, Editura Opera Magna, Iasi, 2009, 82 p.
Mara Paraschiv, care a publicat pînă acum mai multe cărti, si nu este la prima experientă în domeniul liricii nipone (a publicat Duminici la porti, în care reuneste haiku, tanka si poeme tanrenga scrise împreună cu Dumitru Radu, Ed. Corgal Press, Bacău, 2007), ne propune acum o carte de haibun, întîmpinată cu aprecieri de către Corneliu Traian Atanasiu si de Marius Manta.
Coperta, semnată de Vasilian Dobos, iar ilustratiile interioare de Carmen Voisei, dau un plus aspectului grafic.
Adăugăm, asadar, încă o carte de haibun a autorilor din România, si, spre exemplificare, încheiem cu un fragment din Respiratia trupului:
„Inimă frîntă –/ bătăile ei păzesc/ poarta vesniciei.
Mă uit prin geam ca o străină; strecor priviri printre frunzele trandafirului din coltul balconului; agăt gînduri de petalele care cad în genunchi.”
H
Tatiana Debeljacki , Volcano, editie bilingvă sîrbă-engleză, prefată (Note despre haiku pe marginea volumului Vulcanul) de Dejan Bogojevic, Editată de haiku magazine Lotos, Valjevo, 2004, Serbia
Revista „Lotos” a fost fondată în ianuarie 1988, în Valjevo, de către Dejan Bogojevic, Sub egida acestei reviste a apărut acest volum al Tatianei Debeljacki, autoare care, înainte de asta, mai tipărise altele două: Casa din sticlă, 1996, si „Yours”, 2003.. De asemenea, am întîlnit numele ei în mai multe publicatii de gen.
Scrie într-un tom mai ales modern. Nici în versiunea sîrbă, nici în cea engleză nu urmăreste întotdeauna cu strictete regula silabelor, 5-7-5. Exemplu (oferim, cel putin pentru un poem, si versiunea originală): љ y б a в / o д pa д pc ти / ce топи ниэ o б pa э e; o versiune în română: „dragoste – / zăpada se topeste/ pe obraji”.
De asemenea, nu toate poemele au kigo, iar unele sînt mai curînd micro-poeme decît haiku, lipsindu-le inclusiv ceea ce ar putea fi un „key-word”. „mereu o carte/ arde în foc -/ e o operă literară”. De asemenea, multe dintre poeme au elementul personal, uneori chiar cu nuante de dragoste, erotism, dar nu licentioase. „afrodiziac/ simturile iubirii, flamă/ apocalips”. Are însă destule poeme reusite, unele mai aproape de spiritul clasic, chiar dacă nu întotdeauna respectă numărul de silabe.
H
Dan Doman , umbra muntelui miroase a răsină. atelier haiku, Postfată de Dumitru Radu, Editura Limes, Cluj Napoca, 2009
Valentin Dan Tiberiu (alias Dan Doman) este un nume cunoscut nu doar în tară. Parte din poemele din acest volum au primit recunoasterea la o serie de concursuri nationale si internationale. Acest volum (atelier) ar o structură aparte, fiecare ciclu sezonal cuprinzînd diferite tipuri de poeme de sorginte niponă: Primăvara – secventă haiku, secvente tanka, gunsaku, haibun, Vara – secventă haiku, rengay, Toamna – secventă haiku, rengay, Iarna – secventă haiku, Anul Nou – secventă haiku, senryu, tanrenga, si Haiku găsit – secventă haiku. Nu e de mirare, asadar, nici la prima vedere, nici după lectură, de ce postfata semnată de Dumitru Radu se intitulează Un haiku eretic.
Re-amintim, în Japonia (de un timp si în afara ei) se utilizează glosare de kigo, saijiki , care au în vedere cele patru anotimpuri si, în cele mai noi, se adaugă si anul nou ( shinnen ), si sectiunea „în afara anotimpurilor/ muki”.
Un saijiki, traditional, are 7: jikō (timp si anotimp), tenmon (fenomene naturale), chiri (geografie), seikatsu (viată zilnică), gyōji (evenimente sezonale), dōbutsu (animale), shokubutsu (plante); e posibil să se combine sectiunile si să avem saijiki cu 6 sectiuni, de exemplu. În Simply Haiku, toamnă, 2006, vol 4 no 3, The Heart in Season: Sampling the Gendai Haiku Non-season Muki Saijiki, translators: Yūki Itō, Tomoko Murase, Ayaka Nishikawa, Tomoko Takaki, compiler and editor: Richard Gilbert – vedem cum muki saijiki prezentat are 6 sectiuni, dar lipsesc jikō si gyōji sections – „pentru că Muki Saijiki nu este calat pe anotimpuri”, propunînd noi sectiuni: ningen (uman), bunka (cultură) – în „spiritul contemporan al haiku”.
Subliniind că Dan Doman găsit o cale a sa în ce priveste regulile pe care i se potrivesc (mă refer nu doar la kigo si kireji, ci si la numărul de silabe ori la litera mare s.a.), încheiem cu o tanka din ciclul de primăvară: „asa usor dispare/ orasul în urmă –/ cu ochi umezi privesti/ silueta prietenului/ si-a dealului natal”
H
O mie de cocori/ One Thousand Cranes , antologie haiku, traduceri: Daniela Ciubotariu, Alina Elena Munteanu, Alina Stancu, Editura PIM, Iasi, 2009, 230 p.
Este o antologie rezultată/ creată/ editată în cadrul Festivalului International Origami Peace Tree Romania 2008 (Iasi, la Liceul Teoretic „Miron Costin”), care a prilejuit si un concurs în limba engleză la care au participat 93 de poeti din 23 de tări. Comitetul de organizare (Viorica Dobre, director al Liceului „Miron Costin”, Aleksandr Levashov, fondatorul „International Art Partnership”, Rusia, Eduard Tară, cunoscut haijin iesean), a decis ca din juriul să facă parte Magdalena Dale si Corneliu Traiana Atanasiu, ale căror nume sînt strîns legate si de Romanian Kukai. Poemele premiate sînt însotite si un scurt comentariu. Sînt poeme în limbile maternă, engleză si română – în opinia mea si acest mod de elaborare este un plus.
Spre exemplificare, cîteva poeme premiate si, la primul, si un fragment din comentariu (semnat aici de Corneliu Traian Atanasiu): premiile juriului, premiul întîi la tema Origami, Vasile Moldovan: „Ascultînd zborul/ celor o mie de cocori…/ un veteran orb” – „Într-un mod sugestiv, poemul face o sinteză între dezastrele si necazurile anterioare, credinta japoneză în darul recuperator al cocorilor si povestea lui Sadako”; premiul al doilea: Ferris Gilli Marietta, SUA: „lebădă de hîrtie –/ iarba fiarelor prinsă / de o aripă”.Si, în încheiere, dintre premiile comitetului de organizare, Premiul Origami Peace Tree, William J. Higginson: „broască origami:/ ce vechi iaz mai speră/ să găsească-n amurg?”. Succes si continuitate festivalului.
H
Haiku , 15 th memorial edition, Meguro International Haiku Circle, Meguro-ku, Tokzo, Japonia, 2009, 168 p.
Antologia, apărută sub egida Meguro International Friendship Association, cuprinde, cum specifică editorii într-o notă, haiku selectate de autori si editori din listele de poeme din workshop-urile lunare dintre iulie 2004-iunie 2009.
Sînt poeme ale unor autori din diverse tări, între care si România (Laura Văceanu, Sonia Coman, Vasile Moldovan si un grupaj, Teachers and students: Braciu Aida, Mirela Vasile, Iulia Negru, Oana Patrichi, Dana Stoian, Dan Florică, Cristina Maria Holdor, Lulia Negru, Eduard Andrei, Sibel Dervis, Camelia Crăciun, Diana Miron, Alexandra Flora Munteanu, Valentin Nicolitov).
Două haiku semnate de autori străini. Angelee Deodhar, India (prietenă a haijinilor nostri, care ajută la elaborarea unor proiecte în special ale constăntenilor): „o dimineată înghetată/ picătura/ din frunzele pinului”; „ploaie fără istov/ pe o prispă părăsită/ urlă un cîine”; Dietmar Tauchner (Austria): „ceata diminetii/ ochii pasagerilor/ rătăciti în ziare”; David Lanoue, SUA „o întrebare vagă atine/ într-o coastă/ omidă”.
H
Printre publicatiile World Haiku Association se numără si antologia „World Haiku”, editată de Ban’ya Natsuishi; ajunsă acum la numărul 6, 2010; în acest număr sînt patru autori români: Magdanela Dale, Vasile Moldovan, Valentin Nicolitov si Marius Chelaru. Din sumar, rubricile: Haiku (171 de autori de pe toate continentele, inclusiv cei patru români), Junior haiku, Haiku Criticism (cu eseuri semnate de Ban’ya Natsuishi – Haiku beyond Horizons, Amir Oz – Haiku to my eyes, Hideaki Matsuoka – From Wish Fulfillment to Creation: On the Western Acceptance of Haiku, Ts. Tsolomon – Chronicle of Haiku Relations between Japan and Mongolia, Santosh Kumar – The Thematic Content in Haiku), Conference Report (un raport despre a 4-a Conferintă WHA din Japonia, un raport despre a 20-a editie a „Drunkinshinkai Poetic Fall Festival” si a 5-a Conferintă WHA, 2009), si, în final, World Haiga Gallery.
H
A Hundred Droplets , Magnapoets Anthology, series 1; si While The Light Holds, series 2, SUA
Despre antologiile, editate de Aurora Antonovici, amintim că: ambele cuprind haiku sezonal, senryu, tanka, prima si texte teoretice; la prima, coperta a fost inspirată, spune autoarea, de un poem al Margaretei Dale; în a doua antologie este prezent si Vasile Moldovan cu poem, alături de Magdalena Dale.
Să ne oprim asupra unui text teoretic: Robert D. Wilson, Defining haiku. După ce discuta, despre optiunea de a scrie haiku în limba engleză în formula „short –long-short”, dincolo de numărul de silabe, pornind si de la ideea că există „room for interpretation depending upon a reader’s cultural memory, experience, and geographical biosphere”, ajunge la kireji, la variantele diferite de marca kireji în japoneză (prin cuvinte ca: ya, keri, kana s.a.) fată de limbile occidentale (semnele de punctuatie), amintea despre un interviu cu Kai Hasegawa, pe care l-am căutat si l-am citit. Hasegawa spune că, de fapt, acel cuvînt pentru marcarea pauzei/ tăiere (kire) este destinat să creeze „ma” într-un haiku. Adică ceva ce cultura occidentală nu poate recunoaste. „Ma” (pauza) ar fi, în fapt, aceea care ajută la exprimarea sentimentelor (kokoro).
Apoi, Robert D. Wilson notează o explicatia pentru „ma” dată de Lizzy Van Lysebeth, în cartea sa, Transforming Traditions: Japanese Design and Philosophy – „Ma is silent fullness. It is a sort of untouched moment or space which can be completed bz every individual observer differently, a moment or space in which one’s fantasy cam move freely. In this way, the artist gets the observers actively involved in the work”.
Între altele, Hasegawa spune si că probabil cea mai importantă problemă a celor care scriu haiku în Occident este să cum să înrădăcineze această „traditional form of literature indigenous to Japan” în solul culturii occidentale.
O singură observatie – ar fi fost bine, cred, dacă era notată si tara de provenientă a autorilor.
În încheiere, două poeme din A Hundred Droplets : „păpusă veche/ în ochii ei deschisi/ colb” – Lidia Rozmus; „noapte de primăvară/ astronomul descoperă/ o gaură în soseta lui” – Petar Tchouhov; si din While The Light Holds: “seară de iarnă/ în care este lumină/ pe un drum de tară” – Chad Robinson; “sînt/ o prizonieră/ în astă/ fulguială/ topeste-mă” – Pamela A. Babusci.
H
Ginyu , International Haiku Magazine, Japonia, nr 44, 20.10.2009
Semnalăm numărul 44 al revistei trimestriale de haiku Ginyu, care, reamintim, apare la Fujimi, Saitama, Japonia, si a fost fondată în 1998 de Masayuki Inui (pseudonim Ban’ya Natsuishi) – actualul redactor sef, si Sayumi Kamakura. În acest număr citim, ca de obicei, printre altele: rubricile de haiku, critică, eseu (cuprinde si un eseu semnat de Ban’ya Natsuishi, Haiku beyond Horizons, în fapt textul rostit la Lahti International Writers’ Reunion din 2009 – din care, date fiind desele discutii despre limbile chineză si japoneză, cităm: „unii oameni cred că japoneza este o variantă a limbii chineze. Aceasta este, desigur, o mare greseală, chiar dacă este stiut că japoneza a împrumutat kanji care sînt de origine chineză. Cele două limbi sînt total diferite gramatical.” Mai sînt în revistă Meeting reports, Ginyu haiku gallery, selectată si comentată de Ban’ya Natsuishi, book reviews, haiku semnate de autori din mai multe tări, de pe mai multe continente s.a.
Cîteva haiku semnate de: Sayumi Kamakura (Japonia): „În timpul rugăciunii/ călcîiele mele/ făcute din sticlă”; „Transparent/ un iepure/ străbate orizontul”; Jacob Kobina Ayiah Mensah (Ghana): „dimineată umedă/ familia respinge/ al doua cerere în căsătorie”; „căderea noptii/ măsurîndu-mi toată viata/ cu lingurita de ceai”; António Cruz (Portugalia): „Pictată în verde/ coasta vulcanului/ scrie viitorul”; Nordul insulei/ unde verdele creste/ fără rusine”.
H
„Haiku”. Revistă de interferente culturale româno-japoneze, anul 19, nr. 42/ 2009, numărul de toamnă-iarnă
Cel mai recent număr al revistei „Haiku” are un sumar bogat, din care spicuim: Antologia de haibun SUA – Bruce Ross, interviul lui Valentin Nicolitov cu poetul Zinovy Vayman, SUA (care a fost si în România, la Constanta), haiku, tanka, senryu, haibun (semnate Petre Fluerasu, Zinovy Vayman, Bruce Ross), tanrenga, poeme într-un vers (poeti ai „Societătii române de haiku”, între care – Maria Adam, Cornelia Atanasiu, George Bădărău, Magdalena Dale, Dan Doman, Adina Enăchescu, Florin Grigoriu, Valentin Nicolitov, Radu Patrichi, Ana Ruse, Eduard Tară, Maria Tirenescu, Ion Untaru, Marian Nicolae Tomi, dan Nurori, Stefan Theodoru, Ioan Marinescu-Puiu, Ioan Găbudean s.a ), prezente editoriale peste hotare, poeme ale autorilor români premiate la concursuri internationale, recenzii (la antologia Umbre în lumină – semnată de Jane Reichhold, la Culoarea Tăcerii, de M. Chelaru si Cristina Rusu – Vasile Moldovan, la Casa bunicii, de Constantin Stroe – Mihai Popescu, Umbra muntelui miroase a răsină, de Dan Doman – Florin Grigoriu) o secventă haiku intitulată Legendă scotiană, de Laura Văceanu) traduceri din lirica de sorginte niponă internatională (Hélène Boissé, Canada, Ban’ya Natsuishi, Japonia, Jean Antonini, Franta, Kozue Uzawa, Canada, Patricia Prime, Australia, M. Kei, SUA, Norman Darlington, Irlanda) s.a.
H
The Newspaper Moonset – „ziar” de haiku editat de An’ya, în La Pine, Oregon, SUA, bianual, numărul de toamnă-iarnă, 2009
De salutat că publicatia apare acum în format carte; merită apreciate eforturile an’yei si în acest sens. În numărul de toamnă/ iarnă din 2007 sînt informatii despre evenimente din „lumea haiku”, creatii haiku, senryu, eseu, haibun, recenzii, renku s.a. În afară de poemele autorilor români, semnate de pildă de Vasile Moldovan, sînt recenzate în acest număr si cărti ale autorilor nostri: Oprica Pădeanu, Magdalena Dale, Valentin Nicolitov. Este semnalată de către Magdalena Dale si una dintre revistele interesante ale peisajului balcanic, apărută în România, tipărită la Iasi, Carmina Balcanica. Review of South-East European Spirituality and Culture, în care am inclus un capitol dedicat poeziei de sorginte niponă. Pe acesta pune accent Magdalena Dale, amintind poetii publicati în numărul 1/ 2009 (Ginka Biliarska, Vasile Moldovan, Alenka Zorman, Ludmila Balabanova).
H
De cîtiva ani apare la Mizil, sub egida Asociatiei Culturale „Agatha Grigorescu Bacovia”, revista Fereastra. La final de an, Asociatia editează si un „Almanah cultural”. Anul acesta în almanah este si un „Florilegiu de poezie zen contemporană” (p. 46-47) în traducerea lui Ion Rosioru, colaborator si al revistei „Poezia”. Sînt acolo poeme (grupate de cicluri sezonale) de: Ozawa Minoru, Hoshinaga Fumio, Hirata Scitō, Mitsuhashi Tashio, Takada Masako, Koga Mariko s.a.
Tot Ion Rosioru a publicat în Vatra veche, numărul 1/ 2010, o pagină de „jurnal haiku”, din care cităm, spre exemplificare, un poem: „Vitel nou-născut/ împiciorogîndu-se./ Copii fericiti.”
H
Valentin E. Busuioc , Vortex, versuri, 1999, Bărbatul din Calea lactee, versuri, 2004, ambele la Editura Eminescu, Bucuresti.
Semnalăm, desi nu intră în sfera liricii nipone, două volume pe care le-am primit la redactie, semnate însă de un autor cunoscut si în acest spatiu poetic – anume Valentin Busuioc, prezent si în antologia haiku publicată în numărul 50 al revistei Poezia .
H
În aceeasi notă, semnalăm, desi nu intră neapărat sau numai în sfera liricii nipone, mai multe publicatii primite la redactie prin intermediul doamnei Adina Enăchescu. Este vorba despre Clipe răscumpărate, antologia anuală (2008) a cenaclului „Perpessicius”, îngrijită si prefatată de Marcel Crihană, Editura Perpessicius, Bucuresti, 2008. Dintre numele întîlnite si în legătură cu lirica niponă în rubrica noastră, sînt prezente în antologie: Maria Adam, Adina Enăchescu si Florin Grigoriu.
În acelasi context, semnalăm revistele:
– „Paradox”, la aceeasi editură, condusă tot de Marcel Crihană; din colegiul de redactie fac parte Adina Enăchescu si Florin Grigoriu. În paginile numerelor primite (1 si 2 din 2009) sînt si poeme haiku.
– „Povestea vorbei” – revistă de cultură editată de Societatea „Anton Pann”; în numărul 36/ 2009 semnează Adina Enăchescu un text intitulat Toamna în haiku.
