BIBLIOTECA HAIKU
Marius CHELARU
Rubrica Biblioteca haiku este găzduită de Poezia din anul 2007. Tot acest timp am avut în vedere mai ales o semnalare cât mai completă a aparitiilor de gen (cu exemple, fără a intra totdeauna pe tărâmul analizei/ criticii) semnate de autori români, în primul rând. Re-amintim, obiectivul principal este de a face cunoscută activitatea autorilor de poezie de sorginte niponă de la noi, activitatea revuistică, si în măsura spatiului disponibil, a celor din străinătate. Nu în ultimul rând, dorim să oferim si informatii/ explicatii/ detalii terminologice despre ce înseamnă acest tip de poem si altele, înrudite. Multumim tuturor celor care au trimis cărti, reviste. Asteptăm în continuare cărtile dumneavoastră pe adresa revistei Poezia, cu mentiunea „pentru Biblioteca haiku”.
*
Haiku solidarity/ Solidaritate prin haiku (haiku de rentai) , antologie internatională de haiku-haiga si foto-haiku dedicată evenimentului din 11 martie 2011, Fukushima – Japonia: 90 de ani de la stabilirea relatiilor diplomatice România-Japonia, antologator: Laura Văceanu, English Advisor: Leila Kerim, versiunile engleză/ română: Alexandra Flora Munteanu, versiunea japoneză: Aurelian Horatiu Chiuzan, coperta: Nicoleta Gaspar Gaiginschi, Ex Ponto, Constanta, 2012, 150 p.
Cartea, dedicată poporului japonez, felului în care acesta stie să treacă peste evenimente cum a fost cel de la Fukushima, este, spun cei care au coordonat acest proiect a cărei initiativă – lansată la încheierea lucrărilor festivalului „Haiku în educatie”, Constanta, 27-31 mai 2011, apartine Irinei I. Kogan din Samara, Rusia (respectiv: Dejan Bogojevici – Valjevo, Serbia, Irina Kogan, apoi Jože Stućin – Tolmin, Slovenia, Pearl Elisabeth May – Burleston, UK, Anastasia Dumitru, Mirela Savin, Alexandra Flora Munteanu, Florea Mirela, Laura Văceanu – Constanta, România) un „proiect cultural-educational”. Cartea cuprinde creatiile a cca. 200 de autori din 13 tări.
Sunt desene (începând cu unele ale copiilor de cinci ani, de o candoare si expresivitate aparte), poeme, impresii etc. Putem remarca la această antologie evantaiul larg al vârstelor autorilor, de unde derivă o alta – a modurilor de exprimare. Dar să notăm mai ales felul în care au răspuns la solicitarea antologatorilor atâtia colegi din tara noastră, dar si din altele, în special din jurul nostru, dar nu numai.
În încheiere, să amintim si că această carte este dedicată si sărbătoririi a 90 de ani de relatii diplomatice între Japonia si România.
În 1902, Ministrul extraordinar si plenipotentiar al Japoniei la Viena, Makino Nobuaki, trimitea lui Emil Ghica, Ministru extraordinar si plenipotentiar al României la Viena, o scrisoare în care îsi exprima dorinta de a stabili relatii diplomatice între Japonia si România. Apoi, î ntre cele două legatii de la Viena s-a desfăsurat prima întrevedere, s-a semnat un tratat comercial si s-au făcut primii pasi în vederea stabilirii/ evolutiei relatiilor diplomatice. În 1921 s-a înfiintat prima legatie română la Tokyo (decizia fusese luată în 1917), iar în 1922 prima legatie japoneză la Bucuresti. Asa s-ar putea descrie pe scurt, începuturile relatiilor diplomatice dintre România si Japonia.
Întâi si întâi au fost doi oameni de stat, ai căror tati au fost figuri marcante în istoria tării lor. Si, mai mult, atât Emil Ghica, cel care a avut primul schimb de scrisori cu Makino Nobuaki, cât si primul nostru reprezentant diplomatic la Tokyo s-au născut în acelasi oras – Iasi.
Pe website-ul oficial al Ambasadei Japoniei la Bucuresti apar următoarele informatii:
„– 1902 ES Dl. Makino, Ministru extraordinar si plenipotentiar al Japoniei la Viena, a trimis o scrisoare exprimând dorinta stabilirii relatiilor diplomatice între Japonia si Romania, adresată ES Dl. Ghica, Ministru extraordinar si plenipotentiar al României la Viena.;
– 1917 Ministerul Afacerilor Externe al României a hotărât deschiderea la Tokyo a Legatiei României.
– 1921 Ministrul extraordinar si plenipotentiar al României soseste la post la Tokyo.
– 1 922 Ministrul extraordinar si plenipotentiar al Japoniei soseste la post la Bucuresti.”
Amintim că, prin înalt decret regal, la 13 septembrie 1917 (când în Japonia era de acum „Era Taisho”) a fost numit ministru plenipotentiar pe fratele mai mic al lui A.D. Xenopol, economistul si publicistul (a scris versuri, proză, cronici satirice si a creionat „portrete” de oameni politici, unele apărute în „Convorbiri literare”) junimist (cu ajutorul celor de la „Junimea” a studiat filozofia la Berlin, si-a luat doctoratul în drept la Universitatea din Liège) Nicolae Xenopol, născut la Iasi, în 1858.
Călătoria lui Nicolae Xenopol până în Japonia a durat mai bine de o lună. Primul nostru ambasador trimis la Tokyo s-a îmbolnăvit si, în decembrie 1917, a murit fără apuca să-si înceapă efectiv misiunea. Dar lucrurile erau deja puse pe făgas. La trei ani după ce se deschisese Legatiei României la Tokyo, cu doi ani înainte de a se înfiinta Legatia Japoniei la Bucuresti, Printul Carol a vizitat Japonia; în 1924, Printul Naruhiko Higashikuni a vizitat România…
*
Haiku Zbornik/ haiku Miscellany . 9. Kloštranski Haiku susreti/ The 9th Kloštar Ivanić Haiku Meeting 2011, Autumn 2011, Edited by Đurđa Vukelić-Rožić and Dubravko Korbus, Publisher: Haiku Association „Tri rijeke/ Three rivers”, Ivanić Grad, Croatia, versiunea engleză (în afara poemelor cu alte mentiuni) Djurdja Vukelić-Rozić, Croatian proofreading by: Hinko Tolić, English subedyting by: Elisabeth Harrison-Paj, 122 p.
În numărul de primăvară prezentam o antologie impresionantă din Croatia. Tot de acolo, din acelasi loc, Ivanić Grad, via Đurđa Vukelić-Rožić am primit cartea editată cu prilejul celei de-a noua „Kloštar Ivanić întâlniri pe teme haiku”, din toamna lui 2011, cu un sumar bogat. După paginile introductive (semnate de Đurđa Vukelić-Rožić, Tonči Petrasov Marović s.a.), urmează cele dedicate concursurilor: Haiku Contest in English, Contest for adults haiku and haiku sequences in Croatian and dialects (au trimis creatii 63 de autori), Contest for children, apoi sectiunea New books si pagini dedicate haiku din Croatia – începuturile în această tară, evolutia în timp, alte pagini dedicate unor autori croati de haiku, sectiunea In memoriam s.a.
La concurs s-au primit haiku de la 72 de autori din 16 tări, din mai multe părti ale planetei, între care si România. Premiile: I. Saša Važić (Serbia), II. Chen-ou Liu (Canada), III. Kevin-Goldstein-Jackson (Anglia). Între mentiuni sunt mai multi autori români, în ordinea în care apar în carte: Cezar-Florin Ciobică, Florentina Loredana Dalian, Dan Iulian, Vasile Moldovan si Eduard Tară. La sectiunea în croata standard si dialecte premiile au fost: I. Boris Nazansky, II. Ana Dabac, Marija Andela Pogorilić, III. Zrinka Supek-Andrijević, Stela Hrvojčec, Tonka Lovrić.
Câteva poeme: „moară de apă în ruină/ o piatră de moară/ pe scândurile soioase” (Marija Andela Pogorilić); „o plajă pustie, noapte/ marea rostogoleste pietricele/ dinspre si înspre ea” (Zrinka Supek-Andrijević); „un pescărus/ luptându-se contra/ cascadei” (Tonka Lovrić).
*
Anotimpuri/ Seasons , antologie de haiku bilingvă, română-engleză, coordonator: Anastasia Dumitru, versiunea engleză: Simona Elena Dragomir, Raluca Ilinca, lector: Laura Văceanu, English Adviser: Andreea Condrea, InterArtes Press, Ovidiu, 2012, 160 p.
Nu este prima dată când semnalăm o antologie de acest fel realizată de un colectiv de cadre didactice din Constanta. Acest tip de demersuri a fost început de Laura Văceanu si, iată, este continuat si de Anastasia Dumitru si colectivul cu care lucrează (amintim pe: Mirela Savin, Janeta Hârbu, Anastasia Savin, Constantin Grigorută, Loretta Bălută s.a.). Este, în fapt, a patra antologie literară în care sunt cuprinse creatiile elevilor Liceului Teoretic „Lucian Blaga” din Constanta la care, acum, se adaugă si unele ale copiilor de la alte licee si scoli din tară.
Astfel de culegeri, cu reusitele, dar si cu (mai ales plăcutele lor) stângăcii, caracteristice vârstei, au darul aparte al îmbrăcării oricărui tip de poem, inclusiv haiku, în hainele copilăriei. Copiii dăruiesc poemul cu inventivitatea, cu puritatea si inocenta, cu sufletul lor. Dincolo de orice discutie „tehnică/ critică”, este un frumos evantai al anotimpurilor, a cărui lectură răsfiră pletele unui vânt primăvăratic izvorât a vers din suflet de copil peste umerii cititorilor.
*
Clelia Ifrim , Japonia mea iubită/ My loved Japan, Meine geleibte Japan, Mon Japan bien-aimé, trad. Din engleză în germană de Ingo Cesaro si Britt Hümmer, si în franceză de Nicole Pottier, Editura Universitară, Bucuresti, 2012, 70 p.
Clelia Ifrim propune o carte în limbile română, engleză, germană si franceză, care a fost recenzată si în The Japan Times, de către David Burleigh, într-o rubrică intitulată „Best books of 2011”, care, în 25 decembrie 2011, era sub sub semnul „Close-up on a people’s distaser”, alături de volumele Everything is broken: Life inside Burma, de Emma Larkin, si To a Mountain in Tibet, de Colin Thubron. Burleigh aprecia că în această „micută/ subtirică (tiny)” carte, de „abia 40 de pagini”, Clelia Ifrim a oferit un „bun/ frumos răspuns imaginativ” „tragediei care a lovit nord-estul Japoniei”, desi nu a vizitat niciodată această tară, dar are legături cu ea prin ce înseamnă poemul haiku si autorii de haiku.
Subscriem celor spuse de columnistul de la „The Japan Times”, adăugând că autoarea, al cărei nume a mai fost amintit si în rubrica noastră, creionează din poemele sale o imagine sensibilă, frumoasă, de apropiere cu oamenii din tara care înseamnă pentru noi si haiku, si tanka, dar si puterea de a reveni de fiecare dată după un dezastru.
Trei poeme din cartea, din darul de suflet al Cleliei Ifrim: „Un sat sub ape –/ hărti vii în sufletul meu/ făcute de-un om”; „Lumini de stele –/ ocean furios, spune-mi/ ceva despre-un om”; „Evacuare –/ umbra păsării si-un om/ stând la fereastră”.
*
Marian Nicolae Tomi , aceasta este calea, tanka si haiku, 2006, 2010, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2011, 118 p.
Marian Nicolae Tomi, absolvent al unei facultăti de istorie, autor a cam cincisprezece cărti, după stiinta mea, un nume cunoscut între autorii de gen (până la această aparitie publicând, în domeniu, volumele: Dinspre soare răsare, 2003, Nostalgii intermediare, 2003, Zburând spre Kumamoto, 2005), propune o antologie în care reuneste poeme haiku si tanka scrise între anii 2006-2010.
Sigur, dată fiind si durata în timp, dar si paleta tematică, putem vorbi si de diferente de abordare, dar, ca o „trăsătură dominantă” autorul caută să creioneze balansul dintre cenusiu si luminos care înseamnă viata noastră, uneori cu nostalgie ori gravitate, alteori mai senin. Putem vorbi si de alt tip de diferente de abordare, relativ la cezură, kigo etc.
Altfel, poemele sunt grupate pe două sectiuni distincte, tanka si haiku, fără alte departajări/ împărtiri. Câteva exemple: „în iazul vânăt/ curge cerul sângeriu – fruntea iar nădusită/ mâini albe de frig/ pe năvodul fără pesti”; „azi-noapte/ din crengile înnegrite/ s-a ivit o floare/ a fost somn fără vise/ după ultimul viscol”; „în turnul spart/ cuibăresc anul acesta/ două rândunele”; „toti cocosii tac –/ din cer nici o veste/ scârtâie artarul”.
Alte cărti ale autorilor de lirică de sorginte niponă
Adina Al. Enăchescu , Florile gândului, poeme într-un vers, Editura Societătii Scriitorilor Români, Bucuresti, 2012, 180 p.
După cuvântul înainte al autoarei, „Despre dor si drag într-un singur rând”, în care aceasta povesteste cum a ajuns la acest demers, urmează poemele într-un vers, grupate în ciclurile: I. Taina cuvântului, II. Oameni de bine, III. Anotimpurile mele, IV. Râul, ramul, V. Rugă, VI. Mostenire si, în final, un text semnat de Florin Grigoriu, „Adina Enăchescu în prag de 80 de ani”, apoi alte repere despre autoare.
S-a discutat la noi, mai ales după 1990, între creatorii de lirică de sorginte niponă, despre faptul că poemul într-un vers ar fi fost o „replică” la haiku. Astfel, Florin Vasiliu, polemizând cu Sono Uchida (care, în 1983, publica la Éditions Technique Nord Africaine, Rabat, Maroc, 1983, cartea Haïku, le poème le plus court du monde), arăta că în opinia sa poemul într-un vers ar fi cel mai scurt gen de poezie din lume, si nu haiku. Vasile Moldovan a prezentat la Festivalul International de Haiku de la Constanta, în iunie 2005, comunicarea O replică românească a haiku-ului – poemul într-un vers), sau că ideea i-ar fi venit lui Ion Pillat („creatorul acestui gen, urmat apoi si de poeti din alte tări) după lecturi de poezie niponă. Am arătat (Ion Pillat si poemul într-un vers. Receptări de ieri si de azi si din perspectiva creatorilor de lirică niponă, Fundatia Culturale Poezia, Iasi, 2011) care au fost discutiile în jurul acestui tip de poem în epocă, si de ce nu cred că ar fi fost o replică la haiku.
Dar, dincolo de acestea, poemul într-un vers are, de acum, locul lui, mai multi autori scriind, mai mult sau mai putin reusit astfel de creatii. Iată încă un volum de acest fel, din care încheiem cu două poeme: „Credintă – Dangăt de clopot ce sună la Horezu”; „Început de toamnă – Frunze galbene, rosii, ning mereu pe noi din cer”.
*
* *
Haiku în reviste
Ginyu , International Haiku Magazine, Japonia, nr. 53, ianuarie 2012; 54 – aprilie 2012
Semnalăm numerele 53 si 54 ale revistei trimestriale de haiku Ginyu, care apare la Fujimi, Saitama, Japonia, fondată în 1998 de Masayuki Inui (pseudonim Ban’ya Natsuishi), redactor sef, si de Sayumi Kamakura.
Din numărul 53 amintim: grupajul Printemps sur les rues, al marocanului Mohammed Bennis (versiunea japoneză: Ban’ya Natsuishi), apoi un grupaj de poezie „occidentală” semnat de Jaime García Maffla, Columbia (versiunea japoneză: Eizo Oguzu), texte semnate de Kayuzo Konno, Yoshitomo Abe, la sectiunea de critică un interesant text, A Musicological Analysis of Haiku, or, On Sonority in Haiku, de Shin Sasakubo, texyte semnate de Hgideki Ishikura, Sayumi Kamakura - An Evening of Nobel Events in Tokyo, Akemi Sakamoto, Hideaki Matsuoka – An Exhibition, Speech and Haiku reading in Embassy of Sweden. Grupaje haiku semnează Sayumi Kamakura – The Domain of Clouds, Yuko Tange – No Shadow, Kurt F. Svatek – Im Frühling, Fumiko Kaido s.a.
În final, ca de obicei, „Ginyu Gallery”. În acest număr Ban’ya Natsuishi a selectat si comentat poeme de:Steven Carter, Bill Cooper, Raj K. Bose – SUA, Branislav Brzakovic, Slobodan Cekić, Silvya Maksić – Serbia, Robert Marsland, John McManus – UK.
Câteva poeme versiunea în română:Bill Carter – „inbox tot goală –/ mă ia la o plimbare/ umbra mea”; Raj K. Bose: „Miezul verii/ Nori negri/ Mamă?”; Branislav Brzakovic – „Cutremur –/ casele se surpă/ ca dominourile”.
În numărul 54, din sumar: un grupaj de poeme din cartea lui Ban’ya Natsuishi, Turquoise Milk, traduse în vietnameză de Huu Viet, „Meeting Reports” semnate de Yuko Tange, Haiku Recitation at the Museum: A Multi-Genre Collaboration in a Museum Setting, Sayumi Kamakura – Krtya 2012, Ban’ya Natsuishi, eseuri de Ichitaro Yamamoto, Sayumi Kamakura, poeme haiku de Ban’ya Natsuishi, Sayumi Kamakura, John McMannus, Kika Hotta, Jack Galmitz etc.
La „Ginyu Gallery”, în acest număr, Ban’ya Natsuishi a selectat si comentat poeme de:Oprica Pădeanu - România,Bill Cooper, Susan Diridoni – SUA, Zoran Doderovic, Slobodan Cekić – Serbia, Lennart-Hans Jürgenson – Estonia, Helen Buckingham- UK.
Câteva poeme: Zoran Doderovic – „liniste după cutremur/ frica ascunsă/ într-un ochi de pisică”; Slobodan Cekić – „Fiecare an/ tot mai putine păsări –/ ascultă, omule!”
*
În „Climate literare” (Revistă literară si de cultură românească; fondată: mai 2007, director fondator Ion Iancu Vale), nr. 52, martie 2012, la p. 35, Baki Ymeri semnează un text intitulat „Un mesager care ne invită să-i cunoastem sufletul”, despre „Fulguratii”, poeme haiku, cartea lui Gheorghe Râmboiu-Bursucani apărută la Ed. Karta-Graphic, Ploiesti, 2007.
*
Acelasi text al lui Baki Ymeri apare în „Constelatii diamantine”, anul III, nr. 4 (20)/ 2012, la p. 12.
Apoi, în acelasi număr al revistei, Adrian Botez publică un amplu articol (paginile 15-19) intitulat „Cărtile paradoxale ale lui Florentin Smarandache”, autor care, dincolo de contributiile stiintifice care l-au consacrat si la nivel international, este cunoscut si prin cărtile si articolele legate de lirica niponă, de haiku.
*
În revista „Regatul Cuvântului” – publicatie lunară, editată sub egida Ligii Scriitorilor Români în parteneriat cu M.T.T.L.C., Universitatea Bucuresti (serie nouă) fondatori: Al. Florin Tene, N.N. Negulescu –, anul II, Nr. 1(3), ianuarie 2012, la p. 169 citim, la rubrica „Haibun”, un text intitulat Tu, dacă treci pe-acolo..., de Gabriela Gentiana Groza.
În aceeasi revistă, anul II, Nr. 2(4), din februarie 2012, sunt mai multe articole despre Ion Pachia Tatomirescu, care semnează si articole, volume din domeniul liricii nipone.
