MESAJE LA ANIVERSARE

Aflînd de aniversarea celui de al 50-lea număr al revistei „Poezia”, vă transmit cele mai bune urări, exprimîndu-mi, pe scurt, adînca mea recunostintă fată de spiritul de ospitalitate al adevărului poetic al autorilor si literaturii din tara mea.
Deschizînd acest spatiu poetilor veniti din alte tări, ati demonstrat că nu distanta este măsura literaturii din depărtări, ci transmiterea unei emotii, unei realităti, a amintirilor slefuite de imaginatie si talent, făcînd astfel din revista dvs. un loc de întîlnire al creativitătilor si culturilor.
Clădind un spatiu comun, în care influentele devin reciproce, si respectînd identitătile specifice, care pot fi împărtite, ati reusit să stabiliti legături noi între diferitii autori, mărturisind altfel ideea conform căreia creatia literară nu se hrăneste numai din diversitatea vocilor.
Domnule Spiridon si domnule Chelaru,
Faptul de a rezista si supravietui 50 de aparitii, de-a lungul a 14 ani, într-un context cultural imprimat de criza economică si a valorilor, nu semnifică doar capacitatea dvs. minunată de orientare în tumultul acestei lumi, dar si aceea de a vă consacra energia în slujba valorii. 
Cutreierînd poezia, revista dvs. a însotit miscarea istorică, circumstantele si peripetiile istoriei recente, marcînd astfel constiinta unei întregi generatii de poeti si punîndu-si pecetea peste acesti 14 ani de creatie literară.    
Cu adîncă pretuire, 
E.S. Ylljet Aliçka
scriitor, ambasadorul Republicii Albania la Paris
 Paris, 19 septembrie 2009

*
                Felicit echipa diriguitoare a revistei POEZIA pentru publicarea celui  de-al 50-lea număr al unei reviste de cultură care promovează cele mai sensibile si mai nuantate moduri de expresie literară.
Am fost impresionat de calitatea operelor selectate spre publicare în revistă, de-a lungul anilor. Fără îndoială, contributia revistei la promovarea poeziei si scrierilor lirice în general au contribuit enorm si foarte cuprinzător la crearea unei întelegeri/ cunoasteri globale a variatelor sensibilităti culturale si filosofiilor conexe.
Vă doresc numai bine,
E.S. Sanaullah
 poet, Ambasador al Republicii Islamice Pakistan la Bucuresti, Bucuresti, 9 octombrie 2009

*
Reuniune fecundă, în această frumoasă lume a „Întîlnirii dintre a da si a primi”, în cosmosul unui sat planetar care adună solitarul si solidarul.... 

Kiflé Sélassié Béséat
(n. Etiopia), scriitor, poet, conferentiar, fost-director al FIPC-UNESCO
Paris, 26 septembrie 2009

*
Felicitări pentru acest al 50-lea număr! 
Consider că valoarea deosebită a revistei POEZIA constă în modul în care dezvăluiti cititorului valorile poetice, cunoasterea diferitelor micro si macro-cosmosuri si oportunitătilor de construire a puntilor între poeti si natiuni. Prin versurile care izvorăsc din adâncul sufletului si mintii poetilor, POEZIA a devenit o oglindă a însăsi vietii. POEZIA, prin aparitia cale de 50 de numere, a dat esentă prin poezie adevărurile vietii si a creat noi oportunităti de a ne întelege unul pe altul.
Edi Shukriu
scriitor, profesor universitar, Vice-presedinte al „Alternativei Democratice pentru Kosovo, lider al Consiliului Cultural pentru Mostenirea Culturală din Kosovo, fost presedinte al Comisiei pentru Cultură, Tineret si Sport din Parlamentul Kosovo, fost Ministru adjunct pentru Afacerile Externe al Kosovo

 

*
La sărbătorirea celei de a 50-a dintre aparitiile sale, am onoarea de a apărea în revista dumneavoastră, „Poezia”, din Iasi, si de a prezenta cîteva poeme prietenilor din România, ca de altfel tuturor acelora care iubesc poezia.
Este un moment aniversar covîrsitor pentru o revistă de poezie, care, de ani buni, transmite continuu mesajul viu al fiecărui poet al lumii, cugetări ale diferitelor culturi si destine care participă la zidirea unei societăti, cît să nu fie cucerită doar de manifestări desarte.   
A fi, printre scriitorii si poetii lumii întregi, este, pentru mine, o bucurie, în această perioadă în care poezia este trăitoare si prezentă pentru a se întreba asupra sensului existentei împotriva falselor cugetări si falselor probleme care  distrug si strivesc adesea semnificativul existentei noastre, uitînd respectul si îngăduinta, valori care ar trebui să se întărească fără nici o altă alternativă.
Faptul de a ne întîlni, de asemenea, în publicatii, este un prilej de îmbogătire a cunoasterii si constiintei noastre, de a aprofunda, traversînd fiecare vers, esenta a tot ceea ce ne îmbrătisează, în strigătele de luptă pentru demnitatea fiecărui popor, pentru un mesaj de libertate, pentru dreptul la echitate al fiecărei societăti si al fiecărei comunităti, într-un glas care să fie împăciuitor, în spiritul unei frătietăti care să poată să facă să crească cultura noastră de suflet si de spirit.
Urez revistei „Poezia” multe alte aniversări, în limbajul trainic si senin al poeziei, angajat în identitătile si idealurile de cucerit si salvat, acelea care dau virtute fiecărui gest care ne învată despre cel mai mare cadou pe care l-am primit si pe care îl putem dărui: viata!
Cu cele mai prietenesti sentimente,
Din inimă,
Silvano Gallon
poet, om de cultură si diplomat (r) italian(fost ambasador în mai multe tări), Frosinone, 7 octombrie 2009

*
Această aniversare, când revista Poezia a ajuns la cel de al 50-lea număr, este un eveniment ce vorbeste de la sine despre calitatea ei, ca garantie a  longevitătii, despre reusita menire de a deveni un spatiu eminamente cultural, un loc unde au găsit loc poezia  românească si universală contemporană, eseuri pe teme de cultură poetică etc.
   Faptul îmbucurător că această revistă a ajuns la numărul aniversar de 50, semnifică importanta si nevoia publicului de această publicatie de elită în spatiul cultural românesc. Poezia fiind, prin definitie, un teren comun, fără granite si bariere, permite întâlnirea fericită a sufletului omenesc. Prin trăsăturile ei universale, poezia ne aproprie mai mult, ne uneste, pentru că iubirea, tristetea, suferinta, solitudinea nostalgică, ontologia sunt sentimente comune oamenilor. În felul aceasta, revista  Poezia a devenit si o punte de legătură spirituală între poezia românească si cea universală, un loc unde, din 1995, există un dialog poetic permanent prin intermediul sectiunii ce dezbate o anumită temă propusă pentru fiecare număr.
Găsesc de cuviintă să multumesc redactiei revistei pentru spatiul acordat poeziei albaneze, alături de poezia europeană si nu numai, lucru pe care îl consider ca un gest de deschidere si de cunoastere, de respect si emancipare.
Împărtăsindu-vă gândurile mele despre Poezia, as vrea, totodată, ca, în numele meu si al poetilor albanezi, să vă transmit cele mai sincere urări de viată lungă, mult succes în această misiune nobilă !  

Dr. Luan Topciu
secretar I
Ambasada Albaniei din Bucuresti

*

 

 

 

Către Redactia Revistei Poezia din Iasi,
               
Asociatia Scriitorilor de Limbă Română din Québec vă felicită cu ocazia aparitiei revistei cu numărul 50 si vă doreste aceeasi continuitate si înaltă calitate. Vă apreciem atât pentru promovarea culturii românesti din tară cât si pentru deschiderea către diaspora. Sperăm să mentinem excelenta colaborare, asigurându-vă de sprijinul si prietenia noastră.
     
Cu deosebită stimă,

Adrian Erbiceanu                                                     Ionut Caragea
Presedinte, ASLRQ                                                 Vicepresedinte, ASLRQ

11 septembrie 2009, Montréal, Canada

*

Locul revistelor literare în timpurile moderne

Revistele de specialitate profesionale sunt ca un directór, arată drumul înainte de tabără. Ele conturează si directii pentru viitor.
În cazul în care axioma este adevărată, în general, este cu sigurantă adevărat, în literatura de specialitate. Deoarece literatura constituie începutul gândirii, izvorul micului râu, care creste si dăruie pădurii tot timpul, revărsându-se apoi în fluviul ce ajunge la mare.
Revistele literare au acelasi rol – ajută scriitorii si prin publicarea primelor lor creatii, si, prin asta, le luminează drumul. Mode si manifeste literare au fost determinate de/ publicate în diverse reviste literare. Revistele din diverse regiuni, mai târziu din diferite tări au creat legătura între culturi, ceea ce poate ajuta la formarea unor conexiuni strânse între popoare, culturi, tări si continente. Dacă o revistă literară supravietuieste mai multi ani dovedeste că s-a achitat de sarcini în mod corespunzător, oferind creatorilor spatiul pentru afirmare, si, poate, a contribuit la formarea unor noi genuri. De asemenea, cum este cazul aici, a contribuit la legătura între diferite culturi, diferite limbi.
Aniversarea aceasta (50 de numere) a revistei Poezia, este vrednică de toată lauda, si meritele sunt ale celor care o diriguiesc. Ei au publicat autori de toate vârstele din tară, dar si din diverse alte tări, o combinatie echilibrată între „vechi si nou”, adăugând, în afară de poezie, si o altă dimensiune – cea a teoriei si eseului tematic. Prin această aniversare Poezia înaintează pe strada literaturii pe drumul literaturii mondiale pe care l-a străbătut, de pildă, si revista Moznaim, a Asociatiei Scriitorilor evrei din Israel, care a împlinit nu demult 80 de ani.
Este imposibil azi să evaluezi o revistă fără a spune un cuvânt despre Internet. Căci sunt reviste pe net care adaugă peisajului literar.
Ca cititor al revistelor Poezia si Moznaiim, ca scriitor care am trăit si în România, iar acum în Israel, cred că Poezia va avea o viată lungă.

Menachem M. Falek
 Vice-presedinte al Asociatiei Scriitorilor Evrei din Israel

*
Nasterea unei reviste de poezie este un semn că există viată. Nu, poezia nu a murit. Ea se naste si renaste pe cicluri, ca timpul zilelor noastre, de-a lungul întregii noastre aventuri. „Poezia” stă în fruntea acestui timp, pentru a vorbi lumii despre frumusetea copilăriei si despre marea responsabilitate a poeziei, prin îndemnul său la ideal. 

Prof.univ.dr. Giovanni Dotoli,
poet, eseist, critic, editor, laureat al Academiei Franceze 
Bari, 23 octombrie 2009

 

*
Indiscutabil, titlul si subiectele revistei sărbătorite confirmă metafora unui adevăr celebru: iluminarea gândului si înnobilarea sufletului.
Revista Poezia incorporează în paginile ei magia cuvântului, dând prioritate unor nume sonore ale literaturii române si internationale, crescând prestigiul ei si prin publicarea unor poeme, nu numai de circulatie internatională, ci si în limbile albaneză, turcă, bulgară etc. Viva Poezia! Poezia apare în tara poeziei unde omul se naste poet. Ea este „Marea care naltă mii de valuri, mii de brate albe de spume/ Spre a se spînzura de stele si-a săpa din astă lume”.

Sali Bashota
scriitor, prof. universitar, directorul Bibliotecii Nationale si Universitare din Pristina, Kosovo
Miradie Ramiqi
 prof. universitar, poet si pictor
Baki Ymeri
poet, traducător, România, Kosovo

*
Poezia este soapta divinitătii în sufletul celor alesi de ea. Lumea are nevoie de poeti, asa cum are nevoie de profeti, pentru că are nevoie de Dumnezeu.
Întelegând lucrurile astfel, revista Poezia îndeplineste o misiune profetică în cultura română si vine deci în întâmpinarea unei nevoi fundamentale a omului post-modern: nevoia de Dumnezeu.
Dedicată în întregime creatiei poetice, revista Poezia aduce soapta divină în sufletele cititorilor, făcându-i astfel mai frumosi si mai buni.
La multi ani Poezia.
La multi ani echipei redactionale!

Theodor Damian, New York,
fondator al Institutului Român de Teologie si Spiritualitate Ortodoxă
scriitor, poet, teolog, eseist de factură crestin-ortodoxă;
editor al revistei „Lumină Lină/ Gracious Light. Review of Romanian Spirituality and Culture

*
Este o mare, si câteodată dificilă întreprindere, să editezi o revistă dedicată poeziei de calitate. Aceasta cere răbdare si pasiune, si credinta în puterea vie a cuvintelor care au puterea de a dăinui lumi noi, adânc înrădăcinate în imensul ocean al posibilitătilor. Marius Chelaru si Cassian Maria Spiridon le au pe amândouă – răbdare si pasiune, combinate cu talentul de a selecta opere de calitate, precum si simtul umorului. POEZIA oferă o bibliotecă vastă de poezie română si internatională, si si-a stabilit un veritabil program în acest sens.
Dietmar Tauchner
 Managing Editor, revista „Chrysanthemum”, Viena, Austria

*
Felicit revistei POEZIA pentru deschiderea de care dă dovadă.

Renée Ferrer de Arréllaga,
Secretar General al Consiliului Guvernatorilor al Academiei Paraguaiene de Limbă Spaniolă, Asuncion, Paraguay

 

*
Se spune că modernismul (în spiritul lui Baudelaire: le transitoire, le fugitif, le contingent – n.t.), este în prezent depăsit, că si-a atins limitele si că se va pierde în acest veac post-industrial, odată cu limpedea constatare că progresul, în contemporaneitate, nu mai este sinonim cu fericirea. Criza economică trebuie abordată cu privirea prezicătorului, iar poetul trebuie să aibă curajul să iasă din cărti pentru a asambla un proiect politic care să favorizeze întîlnirea între popoare, culturi si civilizatii, într-o lume tot mai sclerozată, mondializată, prizonieră a unei gîndiri unice. În virtutea acestui spirit am „atîtat” a treia editie a Festivalului International de Poezie la Paris (26 septembrie – 3 octombrie 2009), pe care nu am vrut-o o simplă defilare de festivităti succesive, ci o angajare a unei reflectări semantice cu caracter social, cultural, intelectual, filozofic despre starea lumii, despre destinul spre care se îndreaptă aceasta. Si, avînd ca punct de plecare această realitate, să întelegem cum să facem să trăiască laolaltă egoismele noastre, deosebirile noastre, pe fondul de luptă împotriva oricărei nedreptăti, aici, jos, pe pămînt.
La multi ani si viată lungă revistei Poezia.
Fără îndoială că vom avea nevoie de poezie în deceniile ce stau să vină si în care viata va fi mai dură, mai îngrozitoare, sub înfătisări încă nestiute. Edgar Morin spunea: a venit vremea să prefacem civilizatia pentru a poetiza viata.
Iar Poezia îsi asumă acest rol.

Yvan Tetelbom
Poet, director artistic al „Festival de Poésie à Paris”
Paris, 21 octombrie 2009

 

*
Iasii Moldovei, cetate a celor sapte coline, oras al Unirii Principatelor si capitală a poetilor, simbol al unitătii române si al independentei sale, creuzet al tot atîtor influente cît si traditii, geto-dace, romane, slave, bizantine... La fel este, fără îndoială, si Cultura europeană, formată din  toate aceste diferite „brazde” pe acelasi ogor, semănat cu boabe diverse... fiecare floare căutîndu-si propriul drum înspre nori, dar toate convergînd către un singur orizont. Camarad de zi cu zi al traducătorilor, bondari polenizatori gratie cărora culturile noastre îsi schimbă imagini, sunete si sensuri, cum să nu fiu miscat, coplesit de a regăsi, datorită revistei „Poezia”, fraternitatea obstinantă dintre bărbati si femei si speranta pe care România mi-a oferit-o mereu, din vremea zilelor confuze pînă în zilele noastre, cînd senine, cînd ploioase ori grele de furtuni, dar deschise în sfîrsit puternicei, imensei libertăti a vîntului!

Alain Wallon
sociolog, antropolog, poet,
director al Directiei Generale pentru Traduceri al CE a UE 
Paris, 27 octombrie 2009


*
Poezia este oxigenul fără de care viata nu ar fi respirabilă. După cum spunea Paul Claudel, sunt cuvinte la îndemînă dar totusi nu sunt aceleasi. Poezia este paznicul suprem al izvoarelor si codrilor din sufletul nostru. În traditia ebraică, jubileul vesteste eliberarea deplină a fiintelor si bunurilor. Fără această generozitate, fără această libertate, poezia si-ar fi dat duhul.
                Din Ierusalim, spun: Bravo tuturor celor care îi întind o mînă!
                Jubileu plăcut si viată lungă revistei românesti „Poezia”.

Ierusalim, 4 septembrie 2009
Léa Zehavi, Israel    

 

*
Am găsit în revista „Poezia”, în engleză, poezii de Mihai Eminescu, un poet foarte drag inimii mele (îl citisem pe Eminescu doar în limba rusă...). Cred că editarea unei reviste de cultură poetică implică multă muncă: culegere, publicare, traducere de texte....
Întreaga mea admiratie pentru redactia acestei reviste care, în vremurile triste prin care trece obstea, continuă să poarte, pentru noi, cititorii, flacăra bunei poezii.
La multi ani, „Poezia”, la numărul 50 !
Din toată inima,
СПАСИБО !
Anna-Nina Kovalenko,
Artist plastic, scriitoare, ruso-americană
Paris, 21 octombrie 2009

*
Cinzeci de numere de aparitie reprezintă – pentru orice revistă – o performantă demnă de retinut, cu atât mai mult cu cât este vorba despre una de poezie, căreia i s-a dus vestea din Iasi până pe meleagurile Americii, în New York, si de acolo mai departe, în New Jersey, Massachusetts, sau California. Poezia, se spune, a murit! Dar iată că, la Iasi, revista POEZIA ne dovedeste contrariul! Cu plecăciune si respect, îmi permit să îi urez de aici, din New Jersey, un din inimă La Multi Ani! Să ne trăiesti, Doamnă a Poeziei.
Serban Chelariu, New Jersey, SUA 
16 septembrie  2009

*
Aflu cu deosebit interes si entuziasm despre existenta revistei „Poezia” si largul său repertoriu de poeme si eseuri, reunite în spirit universal, orientat spre răspîndirea expresiei si culturii poetice, dincolo de hotarele epocilor si limbilor. Este o fericire, pentru mine, să răspund invitatiei de a colabora cu poemele mele, traduse în limba română, în acest număr aniversar, cu ocazia celei de 50 aparitii.
Poezia română este departe de a-mi fi necunoscută. Tînăr, în Chile, în anii ’60, am tradus din franceză si am publicat într-una dintre principalele reviste literare ale epocii, o culegere din Ilarie Voronca. În biblioteca mea (din Paris – n.n.) am un exemplar din antologia poetilor români clasici si contemporani, în versiune spaniolă, făcută la Bucuresti de un poet chilian din generatia mea, Omar Lara, care a trăit si studiat în România, în care aflăm nume ca Alexandru Macedonski, Marin Sorescu, Mihai Eminescu, Ion Caraion, Gellu Naum. În septembrie 2001, am fost invitat la cea de a IV-a editie a Festivalului Lumii latine, „Ars Amandi”, organizat de Fundatia Culturală Română si Uniunea latină, la Bucuresti si Constanta. Atunci am avut ocazia să întîlnesc, printre alti poeti, pe Simona Popescu, Horia Gîrbea, Iulia Pană, Sorin Rosca. Unele dintre poemele mele au fost deja publicate în România, iar prilejul de a regăsi cititorii români mă bucură si mă onorează.
La multi ani, vă doresc!
Waldo Rojas, Chile, Franta
Paris 15 septembrie 2009      

*
Am fost foarte fericit si foarte miscat să fiu tradus de prietena mea, Marilena, si publicat în „Poezia”.
Profit de acest scurt mesaj pentru a vă ura o a 50-a aniversare cît mai plăcută si să vă multumesc pentru că publicati atîtia poeti români, francofoni si din alte tări.
Nu cunosc încă România, pe care am descoperit-o datorită lui Cioran, dar am putut vorbi, cîndva, îndelung cu Ionesco, cu ocazia vizitei sale la Washington, iar descoperirea Iasilor rămîne pentru mine încă un vis de realizat.

Paris, 4 septembrie 2009
Roland Husson, fost diplomat, poet, scriitor 

 

*
Tot respectul pentru revista Poezia care a deschis coloanele si pentru afirmarea culturii albaneze. Poezia este o tribună adecvată, o poartă deschisă spre lumea magică a artei, o revistă de talie europeană cu înfătisare profesională, si abordare care ne umple de bucurie. Felicitări domnilor Marius Chelaru si Cassian Maria Spiridon, echipei domniilor lor, dar si cititorilor ei!
Cordialmente,
Sabit Rrustemi (Ghilan, Kosovo)

*
Dragă domnilor Marius Chelaru si Cassian Maria Spiridon,

Tin să vă felicit, pe dumneavoastră si pe colegii dumneavoastră, pentru admirabila dumneavoastră revistă, „Poezia”. Sper că revista va continua să rămînă, ca mai înainte, în slujba frumusetii, vietii si umanitătii.
Cu cele mai călduroase salutări,

M. J. Amertoussi,
poet si scriitor iranian
Paris, 17 septembrie 2009

*
Revista „Poezia”, deschizîndu-si paginile scriitorilor si poetilor din lumea întreagă, are sansa de a fi străbătută neîncetat de sufluri novatoare. Ea este un tărîm al schimburilor si tocmai prin însusi acest lucru contribuie la îmbogătirea diferitelor scrieri pe care cititorii le pot găsi în interiorul său. Animată de Marius Chelaru, Cassian Maria Spiridon si colaboratorii domniilor lor, „Poezia” este în egală măsură o punte între literatura clasică si literatura modernă. Tin să multumesc din adîncul inimii Marilenei Lică-Masala pentru că a deschis încă o fereastră către poezia franceză contemporană în ultimul număr în care am avut sansa să apar si sunt fericit să pot ura o aniversare cît mai plăcută revistei „Poezia” cu ocazia aparitiei celui de al 50-lea număr.

Cu aleasă prietenie,
Patrick Navaï
Poet, director revista „Migrafonii”
Paris, 9 septembrie 2009   

*
„Poezia” este o frumoasă revistă care stie să facă să cînte voci românesti si străine. Adresez felicitările mele cele mai vii Marilenei Lică-Masala pentru traducerea poemelor extrase din placheta „Păduri interioare” si urez „La multi ani” întregii echipe a revistei care va împlini 50 de primăveri în pragul iernii 2009.

Sylvie Forestier
Poetă, redactor revista „Migrafonii”
Paris, 9 septembrie 2009

 

*
De câtiva ani, de când m-am întâlnit cu Marius Chelaru, colaborarea noastră a dus la publicarea unui număr de cărti, si vreau să mă refer la traducerile din poezia română contemporană în limba arabă, si poezie arabă în limba română. Dorinta noastră comună a fost si rămâne să contribuim la constructia, prin poezie, a unei punti între culturile noastre, cea arabă si, prin cea română, cu marea cultură occidentală.
Revista Poezia, dată fiind deschiderea ei deosebită, ne-a ajutat publicând din opera unor poeti din mai toate tările arabe. Este un lucru deosebit ca oamenii să se cunoască astfel, prin frumusete, prin poezie, prin cultură. A tipări astăzi o revistă dedicată poeziei, cum este aceasta – si cum destul de putine mai sunt – este un lucru greu, nu doar din punct de vedere financiar. Lumea se schimbă. Trebuie să fii deschis la cunoastere. Iar Poezia asta face – prin faptul că publică poezie română în diverse limbi, prin faptul că publică poeti de pe toate continentele, ajută la întelegerea „hărtii poeziei”, cum nimerit este intitulată o rubrică din revistă. (un gest deosebit de mare revistă, care nu uită de românii care au ales să vietuiască peste hotare) Astfel, cititorii de pe alte meleaguri citesc poezie română tradusă în diverse limbi, după oportunităti, si înteleg si că opera lor este apreciată, publicată în paginile acestei reviste, ajungând astfel la îndemâna cititorului român. Acest fel de a face o revistă de o astfel de factură este onorant si obligă, în acelasi timp, la continuitate. Sunt bucuros că am fost publicat în paginile revistei iesene Poezia, sunt mândru că am putut ajuta la mai buna cunoastere si a culturii române în limba arabă, si a culturii arabe în limba română, prin proiectele pe care le-am dezvoltat împreună cu Marius Chelaru.
Viată lungă revistei Poezia, cunoscută în lumea arabă si, din ce am constatat discutând cu alti oameni de litere, si în alte tări din Europa si de pe alte continente. Putere de muncă celor care o alcătuiesc si îi dau viată, felicitări domnului Cassian Maria Spiridon că a avut o astfel de idee, si că nu a renuntat la ea. Succes pe mai departe!

Munir Meyzed
Poet, scriitor, traducător palestinian

*
La aniversarea a 50 de aparitii ale revistei Poezia, Iasi, România

Revista română Poezia, din Iasi, a ajuns la 50 de numere, si aceasta, în sine, este o realizare, o mărturie a unei misiuni clare, a maturitătii si experientei.
Meritul ei principal nu constă doar în aceea că este o platformă pentru poezie, ci acela că prin continutul si imaginea ei dezminte opinia că poezia ar fi ceva marginal si abstract, prin abordarea interactiunilor dintre poezie si celelalte aspecte ale vietii.
Această revistă este acum un instrument pentru cultivarea poeziei si universalitătii. Si asta este în sine o garantie a succesului si în viitor.

Zdravko Kissiov
scriitor, membru al colegiului de redactie al revistei Carmina Balcanica
Sofia – Ruse, Bulgaria

*
Să publici poezie în aceste vremuri anti-poetice este, în sine, un act de poezie. pentru că adevărata poezie nu constă doar în cuvinte, si în „viata trăită” – în vise, în credinta că „frumusetea va salva lumea”, în frumusetea idealurilor si telurilor înalte, în aspiratie omului spre Lumină… Pentru că Poezia este Sufletul visului!
   Azi, mai mult ca oricând, poezia este în opozitie cu epuizarea spirituală. Marele poet polonez Tadeusz Różewicz scrie că „poezia contemporană este lupta pentru respiratie”.
   Toate acestea sunt deplin adevărate pentru revista Poezia (Iasi, România), care, în cele de acum deja la 50 de numere, a lucrat pentru dreptul poeziei – nationale si universale –, pentru dreptul le respiratia continuă a poeziei.
   Doresc acestei reviste succes si viată lungă.

                Roman Kissiov
 poet, pictor, Sofia, Bulgaria

*
Dragi prieteni de la minunata revistă Poezia,
Doresc să vă felicit pentru că această aniversare, si să doresc revistei viată lungă, si vouă energie si inspiratie.
Si fie să păstrati revista asa cum a ajuns acum – o poartă către creatiile interesante si stimulatoare, către poezia din întreaga lume.

Antoaneta Nikolova
poet si prieten, redactor la revista Nota Bene, Bulgaria

*
Multumiri revistei „Poezia”
În numele tuturor poetilor din „Beit Al Hikma/ Casa Întelepciunii”, tin să multumesc revistei literare Poezia si comitetului ei de redactie, mai ales domnului Marius Chelaru, care au oferit poetilor arabi o pretioasă si rară ocazie de fi familiari lectorului occidental, si au facilitat o întâlnire culturală esentială si pozitivă între poetii arabi si cei occidentali. Un pas nou care poate ajutat, într-o măsură, la metamorfozarea unui vis la o reală întâlnire si dialog între culturi si civilizatii, dincolo de greselile de întelegere/ abordare/ perceptie.
Asadar, această actiune lăudabilă de publicare a creatiilor poetilor arabi în revista Poezia este foarte importantă si va rămâne săpată în istorie, prin aceea că a condus la fondarea unei noi traditii bazată nu pe conflictul civilizatiilor, ci pe etică, dialog si recunoasterea reciprocă.
Această întreprindere încântătoare a ajutat la deschiderea culturii arabe către cea occidentală,si reciproc, si ne-a oferit o ocazie exceptională de a gusta reciproc plăcerea de a trăi împreună un sentiment de fraternitate umană si de tolerantă.
În final, adresăm revistei „Poezia” multumiri pentru rolul important de a-si asuma responsabilitatea de a milita implicit pentru un proiect de dialog întelept între diferite culturi, subliniind speranta că „forta nu a convins niciodată omenirea, ea nu a generat decât ipocrizie”.
Bel Hak Mabrouk Salma
poet, profesor universitar, Tunis

*
Sunt foarte impresionată de minunata si utila dumneavoastră revistă de cultură. Asa că as dori să vă transmit felicitările mele si să multumesc revistei că a întins o mână civilizatiei arabe, a îmbrătisat cultura arabă, mai ales prin publicarea de poezie arabă, ceea ce conduce la o mai adâncă întelegere a culturii arabe si strângerea relatiilor dintre lumea arabă si cea occidentală. Si conduce, astfel, la un dialog civilizat, sustinând o cultură a păcii, tolerantei, îndepărtându-se de cea a rasismului.
Citim în fertila si bogata dumneavoastră oază o multitudine de creatii ale poetilor arabi, o esentă a sentimentelor lor, emotiilor si pasiunilor. Si acest lucru nu e neobisnuit poporului român, care are mintea deschisă către alte culturi. Ati contribuit cu revista dumneavoastră la detectarea si relevarea bogătiei intelectuale a civilizatiei arabe, contribuind la corectarea unei imagini distorsionate despre arabi. Revista dumneavoastră a fost si o fereastră luminată, deschisă spre întelegerea culturii arabe prin poeziile traduse si publicate.
Multumirile noastre se îndreaptă în mod aparte către domnul Marius Chelaru, poet, scriitor si pentru noi si translator, si poetul si translatorul Munir Mezyed, pentru efortul lor de a prezenta poezia arabă în România. Ei sunt mediatori culturali, contribuind la consolidarea puntilor între civilizatiile arabă si română. Desigur, multumirile noastre deosebite domnului Munir Mezyed, care prin efortul său de traducere a transmis nu doar aspecte legate de limba poeziei, ci si de cultură si civilizatie arabă.
Mi s-a părut important la revistă multitudinea dar si valoarea poetilor publicati, din toate părtile lumii.
Asadar, culegem astfel o floare din fiecare tară, fără pasaport, pătrunzând în atâtea lumi prin valoroasa dumneavoastră revistă.
   În final, am dori ca poemele publicate de dumneavoastră să fie aidoma unui pod care să ducă literatura noastră către inimile cititorilor, si acolo istoria noastră să se întâlnească cu a voastră în dragoste si pace.
Suha Shrayef
jurnalistă, scriitoare, Siria

*
Un  gând  frumos pentru revista „Poezia” – Iasi

Despre frumusetea poeziei vreau să scriu în acest cuvânt de îndemn si totodată de apreciere Revistei „Poezia” din Iasi – România.
Domnul Marius Chelaru, secretarul de redactie al revistei, stie prea bine, ceea ce si asigură prestigiul echipei redactionale, că demnitatea unei reviste literare stă asezată în însăsi filele acesteia. Deci, în ceea ce aceasta aduce cititorului, si, as zice, prin continutul ei de fapt redă în adevăr integritatea morală, care aduce demnitatea si responsabilitatea, atât de necesare revistelor literare în general. La acest capitol, Revista „Poezia” este una care adună, dar si împlineste aceste deziderate! Asadar, doresc echipei redactionale să-si păstreze această verticalitate de caracter, de constiintă si respect pentru adevăr în activitătile sale.
Poezia, asa cum afirmă toata suflarea scriitoricească, este o respiratie al Neamului nostru, si a altor neamuri, care prin cultura lor îsi respectă propria fiintă!
Despre aceasta revista literara ieseană stiu prea bine ceea ce afirm, si de ce îi aduc o apreciere elogioasă, si pentru că l-am cunoscut pe fondatorul ei, dl. Cassian Maria Spiridon, prin anii 2001, la acel „Salon International de Carte”, organizat de ASLA – Oradea (Academia de Stiinte, Literatură si Artă). Observ cu plăcere printre autorii ce contribuie cu lucrări de calitate, personalităti de mare prestigiu, recunoscute în domeniul culturii, artelor si creatiei literare. Văd si numele prof. univ.dr. Ioan Tepelea, directorul ASLA – Oradea, Bihor, organizatorul acelui „salon” de care aminteam!
Onorat mă simt si eu, cel care scrie aceste rânduri, că versuri ale mele au fost publicate în revista ieseană „Poezia”.
Deci îndrăznesc să îndemn  realizatorii acestei binevenite publicatii iesene să ducă în continuare aceeasi muncă edificatoare, gândită de fondatorul ei, dl. Cassian Maria Spiridon.
12.10.2009
Ioan Miclău, Australia
scriitor, a constituit în Australia biblioteca de carte românească, „Mihai Eminescu”, a fondat, în 1997, revista de artă si cultură „Iosif Vulcan”

*
Revistei „Poezia”:

Ca un puf de păpădie
mi-am părăsit pămîntul născător din Est
si în pala unui vînt prielnic
m-am asezat pe un pămînt primitor din Vest.
Aici am prins rădăcini
Aici semăn grăunte de poezie   

Fără poezie
nici o viată
Îmi rostesc bucuria
si durerea
si plăcerea
si tristetea
cu pensula
(pictură si caligrafie)
si cu pana
(poezie si romane)
împrăstiindu-mi
cultura băstinasă
pe acest pămînt liber si zelos 
Iar dacă poemele mele vor prinde
rădăcini în România
se datorează doar „Poeziei”
Căreia tin să-i multumesc.
 Shi Bo
Poet, scriitor, caligraf, pictor chinez
Paris, 29 septembrie 2009
*
Cincizeci de aparitii, nu departe de o vesnicie pentru plăpînda strălucire a astrilor scînteind în cerneala răspîndită pe colile scamatorilor.
Aceia care înaltă turnuri de iluzii, iluzii ce rămîn, din silabele pe care le rumegăm zi de zi fără a simti emulsiile cu care glandele salivare le frămîntă în fiecare dintre noi.
Acesti bărbati si aceste femei care, întelegînd rostul cuvintelor, sunt legati prin statornicia înflăcărării apostolilor minunilor.
Iar cînd vor fi apărut alte 50 de numere, poate că lumea va fi devenit bună.
Felicitări, „Poezia”!

Svante Svahnström,
Poet parizian de origine suedeză,
Paris, 7 octombrie 2009    

*

Vestea că revista română „Poezia” a ajuns să aniverseze 50 de numere este o fericită confirmare a maturitătii. Un calcul scurt relevă că, cu ale sale patru numere per an, revista care publică poezie din România si din străinătate (inclusiv eseuri pe teme de cultură poetică si despre poezie), fiecare număr cu impresionanta sumă de 250 de pagini, are deja 12 ani si jumătate – vârsta care arată, cum stim din viata Mântuitorului – Domnul si singurul Păstor, intrarea în templu.
Doresc revistei Poezia, din adâncul inimii mele să îsi justifice ca si până acum nobilul nume (să nu uităm în greacă „poesis” înseamnă „muncă”) si să muncească inspirati de Domnul ca eterna vocatie a poeziei să fie împlinită: „Cuvintele înteleptilor sunt ca niste bolduri; si, strânse la un loc, sunt ca niste cuie bătute, date de un singur stăpân” (Ecleziastul, 12: 11),

Margarit Zhekov, scriitor, poet translator,
Sofia, Bulgaria, octombrie 12, 2009

*

Este o mare cinste pentru mine să pot scrie acest umil mesaj,  pentru o astfel de sărbătoare si de a transmite salutările mele tuturor cititorilor acestei importante publicatii.
   Din Argentina, patria mea, din inimă, cele mai calde salutări cuvînt pentru revista „Poezia”, aflată în pragul celei de a 50-a aparitii.!

Héctor Cruz
Poet, cineast, profesor, om de cultură argentinian
Paris, 7 octombrie 2009

*
„Este o bucurie de a participa la schimburile între popoare si culturi lucrînd asupra trecerii de la o limbă la alta, cu atît mai mult în poezie, limbă intimă purtătoare a tuturor emotiilor, limbă care construieste pacea prin cuvinte. Atunci, „Sărbătoare plăcută” revistei „Poezia” la aniversarea celor 50 de aparitii de vocatie poetică”.

Nicolas LEBEAU,
poet, traducător, editor
Paris, 13 octombrie 2009

 

*

Spunea, în urmă cu aproape 100 de ani, un scriitor român, aducînd vorba despre simbolism: „Între arte sunt prăpăstii care nu pot fi trecute decît pe o singură punte: talentul”. Parafrazînd, as îndrăzni să spun că, printre atîtea reviste literare si culturale, „Poezia” si-a creat o personalitate a ei, hrănindu-se din talentul cîtorva scriitori, poeti, critici si documentaristi, a căror simplă rostire a numelor reverberează plăcut cu memoria culturală si istorică a cetătii Iasilor: Cassian Maria Spiridon, Marius Chelaru, Liviu Papuc, Emanuela Ilie s.a.
Este provocator să se poată păsi, în aceeasi cetate, pe urmele „Junimistilor” Maiorescu, Pogor, Negruzzi, Carp, Rosetti, Eminescu, Veronica Micle, Ion Creangă. Si este provocator ca o revistă să-si propună o temă atît de adînc specializată si spiritualizată, ca poezia. Si iată că, în „dulcele tîrg al Iesilor”, de 14 ani se poate! S-a adeverit astfel că Poezia reuseste să creeze mai usor evenimente si zidiri, în jurul său, durabile.  
Fondată în 1995, de Cassian Maria Spiridon, revista „Poezia” s-a „născut” primăvara si a însotit 25 de perechi de stări posibile ale genezei, materiilor ce stau la baza vietii pe Terra, cosmosului, anotimpurilor, spiritului, sufletului, trupului, moralei, politicii, socialului, timpului, începutului, sfîrsitului. De la „Haos” la „Geneză”, de la „Minciună” la „Adevăr”, de la „Închisoare” la „Libertate”, de la „Clipă” la „Vesnicie”, de la „Apă” la „Foc”, de la „Vid” la „Religie”, „Poezia” ne-a fost călăuză prin tot atîtea taine frumoase si atrăgătoare  mistere ale atîtor autori care au rămas încrustati în sumarul revistei.
Eu nu sunt poetă. Dar am crescut alături de poezie — cred că nu e familie din tara noastră în care să nu se ceară copiilor de la vîrste fragede să spună o „poezie” — am prieteni poeti si, crezînd în Poezie, am crezut în Iubire. Căci dragostea, armonia si pacea se învată, si se învată mai întîi de la Poeti. Acesta ar fi întîiul rost al poeziei în vietile noastre.
   Iar rostul de căpătîi al revistei „Poezia” va rămîne acela de a ne răsfăta sufletele, la fiecare început de anotimp-timp.
   Mă bucură gîndul că, în pragul acestei sărbători, a fost să fim împreună! 
 
Marilena Lică-Masala,
Ziarist, traducător, Paris, 10 octombrie 2009

 

*
În aceste circumstante în care se află lumea azi, mai ales în tările mai mici, în care se spune că se vorbesc asa-numitele „limbi mici”, acum când poezia este subevaluată, a publica o revistă de poezie este un act de curaj.
După 50 de numere ale revistei Poezia, trebuie să îi fim, recunoscători si să ne minunăm că există. Este o minune si este minunat. Continuă, Poezia!

Zarko Milenic, Brcko, Bosnia si Hertegovina
scriitor, traducător, editor al revistei literare Rijec/ Cuvântul

 

*
Poezia, si mai ales poezia intuitivă, gen pe care îl prefer, se naste din durerea încoltirii ori din extazul facerii. Ea vorbeste într-o limbă care se vrea printre cele mai simple, fără a deveni simplistă, pentru a marca frumusetea care o înconjoară. Nici slove ori fraze umflate, nici expresii în afara codului lingvistic, dar nici acel limbaj filozofic elitist care cere  utilizarea dictionarului pentru întelegerea unui poem....
Această scriere nu se mai vrea reduta claselor privilegiate, care ar vrea să o tină încă prizoniera unui turn de fildes. Ci, a hotărît că e de datoria ei să meargă să bată la portile oamenilor, din cetăti si din cătune, prin văi si înăltimi, pentru a vorbi si poporului si a împărti cu el!...
Mă bucură să aflu că revista românească „Poezia” împarte între creatori si cititori textele despre misterele „samsara”, texte călătoare adică, în căutarea unui sol fertil, datorită redactiei sale, între o tară si alta, între un grup etnic si altul, de la un stil la altul, de la o epocă la alta, vorbind în mod egal poporului ca si Zeilor.
Sărbătorire plăcută, vouă, tuturor, dragi prieteni români din Iasi!
Din inimă,

Kamel M’Rad,
Poet, editor, fost-functionar al Administratiei publice
Mornant, France, 19 octombrie 2009       

 

*
Arta de a scrie despre această viată, ne vine, adesea, din singurătatea intelectuală si spirituală, dar si din solidara complicitate între pana si mîna celui care asterne un gînd, o idee sau pur si simplu un cuvînt! Cărtile si revistele devin astfel cheia supravietuirii evolutive a spiritului si inteligentei geniului uman. Astfel, importanta relatie între poet, scriitor, publicatie si editor devine podul care ne poartă spre cititor. Este unul din motivele pentru care vă doresc o aniversare fericită, plină de bucurii!

Carlos do Nascimento („Sr. NAXSIMENTU”)
Poet, muzician, compozitor, textier,
Angola
Paris, 21 octombrie 2009 

*
Gânduri la un număr aniversar

Prestigioasa revistă de cultură poetică Poezia care apare în bătrâna urbe a Iasilor, a ajuns la numărul 50. Ce as putea spune despre acest emotionant eveniment – o dovadă peremptorie a valorii sale în lumea literară românească? O dată cu felicitările mele sincere si urarea de a ajunge la numere de trei cifre, as vorbi putin despre rolul extrem de important, vital chiar, al unei reviste de poezie de prestigiu în universul cultural al unei tări.
Fără să cadă în desuetudine, Poezia a pierdut mult din marea ei popularitate de acum câteva decenii. Este judecată acum după criteriile consumismului, după modele perisabile ale vremii, după impactul asupra realitătii imediate a concretului si a ajuns la sfârsitul listei prioritătilor noastre zilnice.
Suntem în pericolul imanent de a uita binefacerile vitale al poeziei. Poezia este în primul rând un mijloc de cunoastere necesar eului nostru propriu. Avem nevoie de ea pentru o mai exactă definire a stărilor si sentimentelor noastre dincolo de aparenta impresiilor. Avem nevoie de ea pentru o determinare corectă a raporturilor dintre, pe de o parte, lucrurile si fiintele înconjurătoare si, pe de altă parte, fiinta noastră avidă în a cunoaste efectul acestora asupra stării si gândurilor noastre. Avem nevoie de ea pentru explorarea domeniilor intuitivului ca o completare la domeniile abordabile prin ratiune. Avem nevoie de ea pentru cunoasterea socială si comunicarea experientei personale.
Poezia mai aduce totodată si o bucurie specială sufletului, mintii si spiritului, prin prospetimea imaginii, plăcerea cuvântului si incantatia versului ce constituie în poezie frumosul, pe cât poate de inutil, pe atât de atrăgător si reconfortant. Dar mai presus de toate, poezia are capacitatea unică de a putea exprima inefabilul. Si o poate face fără a risca să bată apa în piuă. Asa cum, cu mult umor, afirma poetul francez Pierre Albert-Birot: „Dacă orice poate fi spus în proză, atunci poezia ar trebui salvată pentru a nu spune nimic”.
Multi dintre noi sunt deceptionati de întorsătura grotescă, golănească, a limbii care se vorbeste astăzi în România, de la vodă la opincă si care transpare în mod nefericit în limbajul reportericesc, polemic si chiar în literatura serioasă. Sărăcirea vocabularului este balansată de importul masiv de termeni americani preluati adesea brut fără asimilare. Oare este bine să folosim limbajul de stradă în poezie? Este adevărat – dă culoare, aduce prospetime în locul bătătoritelor metafore academice si, în plus, sperăm să conferim o fată lirică lucrurilor cu care venim curent în contact, ca să aflăm o satisfactie emotională sau estetică în terna noastră corvoadă zilnică. Dar oare nu pierdem adâncimile?
Noi trebuie să restaurăm cuvintele, nu să le păstrăm înnoroite în rutina zilei cu gândul că astfel vom fi mai mult gustati si că mesajul nostru va fi mai transparent, mai rapid receptionat (să lăsăm de o parte plăcerea vicioasă a unora pentru nuantele îngrosate ale termenilor pornografici). Poezia este „lucrul cel mai dificil, cel mai solitar si cel mai îmbogătitor pentru viată din tot ce poate face omul în lume” spunea poetul american Stanley Jasspon Kunitz. „Este o luptă, deoarece cuvintele obosesc. Un cuvânt este o unealtă utilă cu care se începe si pe care trebuie să o recreăm pentru a o face magică”. De aici decurge fascinatia poeziei. De aceea unii i-au pus pe Budai-Deleanu, Mumuleanu si Văcărăscu în lista celor mai importanti zece poeti ai literaturii române. La vremea unei limbi greoaie pentru poezie acestia au luptat cu cuvintele, cu gimnastica lor, cu adâncul întelesurilor lor, cu timbrul si culoarea lor, reusind să sugereze sensuri si emotii până atunci nebănuite.
Si mai este puterea incantatorie a poeziei, fie că stă în tipare bine definite, fie că este vers alb. Una din cele mai citite dintre poetesele contemporane, Maya Angelou, declara: „Poezia este muzică scrisă pentru vocea umană”. Iar Gary Snyder mărturiseste: „Niciodată nu îmi găsesc imediat cuvintele. Poemele pentru mine încep întotdeauna în fundalul mintii mele, cu imagini si ritmuri, forme, dansuri, simtăminte. Si mult din poem dansează deja de el însusi înainte ca eu să încep să privesc în juru-mi pentru cuvinte”.
Poetul si, respectiv, cititorul american nu mai vede în poezie ceea ce vedem noi românii – un fior al inexprimabilului, al metafizicii fiintelor, lucrurilor sau mediului, un prilej de transfigurare, de înăltare. Pentru americani contează vitalitatea versului – exprimarea unei afirmări eruptive a individului, aflat în continuu conflict cu societatea uniformizatoare, legiuitoare, insensibilă la exceptii. Un asemenea punct de vedere face parte din dinamica unei societăti care venerează democratia dusă la extrem. Aici este o primă avertizare adusă liricii românesti de astăzi, purtătoarea de cuvânt a unei noi atitudini, tentată uneori de copierea fără discernământ a Americii. Fie că avem aici de-a face cu o interferentă de culturi în care noi, cu entuziasmul integrării în contextul Vestului, suntem tentati să abandonăm cultura noastră proprie însusindu-ne pe cea străină, fie că, pur si simplu, acesta este viitorul evolutiei noii noastre societăti bazate pe o economie de piată care dictează o democratie în termenii ei specifici.
Să nu uităm însă că poezia este emotia care însoteste faptul crud si, mai mult decât poate descrie proza, ea poate sugera dincolo de acesta. Ea poate oferi brusc o privire revelatorie asupra realitătii cotidiene, un fior cognitiv de mare intensitate, ca o descoperire bruscă a unei intimităti dintre spiritul tău si ceea ce te înconjoară. Poetul, devenit clasic, Carl Sandburg obisnuia să zică: „Poezia este ca deschiderea si închiderea [rapidă] a unei usi, care îi lasă pe cei care privesc prin ea [doar] să ghicească ceea ce au văzut pentru o secundă”.
De aceea Poezia nu trebuie abandonată sau lăsată într-un colt. Ea trebuie adusă în fată, prezenta ei trebuie să devină un instrument de cunoastere necesară dezvoltării armonioase a fiintei noastre si un monitor pretios al limbajului si fortei noastre de comunicare. Iată asa dar rolul extrem de important al unei reviste de calitate precum revista ieseană Poezia. Încă o dată felicitări si la multe, multe noi numere!

Horia Ion Groza
eseist, poet, prozator, cercetător stiintific
SUA

            

Home