MICRO-ANTOLOGIE SONET / autori români contemporani/
GHEORGHE MINCĂ
4.XI.1942 (Brosteni)
PÂNDIT DE ÎNTUNERIC SI DE ZORI
Pândit de întuneric si de zori,
Vânat de fulger pe-o câmpie arsă,
Mă prind cum vreau să scap, adeseori,
Simtind-o cum pe ochi mi se revarsă;
La ceas de taină – vesnic cersetor,
La ora lumii – cel fără prihană,
Lumină pură, lacrimă de rană,
Al meu pentru izbânda tuturor;
Nicicând învingător si nici sub flamuri
Mărsăluind peste ostatici – val,
Hrănind cu trupul fragedele ramuri,
La rău si bine împărtit egal;
Stăpân al meu, umil în fata humii,
Pe care o îmbrac în văzul lumii…
VRĂJITORIA TA E O CAPCANĂ
Vrăjitoria ta e o capcană
Spre-a înjumătăti ce-a fost creat
Întreg să fie si adevărat,
Neprimitor, în fraged trup, de rană.
Îti sunt iubire dar, îmi esti tâlhară
De drumul mare; adorării mele
Furând prin măsluire toate cele
Podoabele de pulbere stelară,
si flăcării curgând spre slava ta
Tiparul înnoindu-i prin osânda
De-a-ngenunchea la tine, care-n pânda
Neosobită vei eterniza,
Hrănesti viclean părerea că ruina
Crescând sub grija ta nu-si află vina.
