TINERI AUTORI


Ludmila ROTĂRAS-DONEA

 

Cântecul ielelor

 

Vântul mângâia marea

târziu,

când pescărusi-îsi sacrificau

în amurg

chemarea.

Luna se-neca timid între stele,

tu îti purtai cuvintele

mai mândru,

de când se despleteau ielele.

Lumina lor strangula vise,

când valuri erodau stingher

bratele mării

si peste nebunia căutării

torc ielele cuminti

comori închise.

Destin

 

Ai în inimă

tatuat sărutul,

lumina fragedă

a ochilor tăi

dezbracă asfintitul

de căutare.

Ti-i cioplită-n

carnea întrebărilor

prima-mbrătisare,

dar fluturii străvezii

ti-au împăiat trupul

ca o lumânare.

Noaptea,

când luna-n

revărsare se înclină

îsi întinde cerul

adieri de stele.

Ai, păcatule,

tatuat sărutul...

 

 

Broderii

 

Ti-am regăsit privirea

timid

într-o bastardă dimineată,

lumina îsi deschidea porii,

norii pufăiau

pe sub mustată

si totul torcea alene:

pe la-ncheieturi,

pe la gene...

Tu ai iesit

anemic în întâmpinare,

se zvârcoleau cuvintele

în buzunarul de interogare

si începutul

se sfârsea haotic

în pleata cerului

brodat hipnotic.

Mici ligamente

coborând din soare

teseau în ochi feerici

dorintă si pudoare

si nu stiam

cum s-abordez sărutul

pictat în dimineată

cu-nceputul

si-ti izvoram

din sângele-fântână

o potiune magică

tulpină de lumină.

Îti regăsisem

teama din privire

ideile răzlete nu mai dor

mă înfăsor

în trupul tău

ca o iubire.

 

 

Hipnoză

 

Hipnotic

sanctuarul

ochilor tăi

dezgoleste invidia

pătimasă a porumbeilor.

Grotele sufletului

îmbălsămat lasciv

plimbă întrebările arogante

dincolo de incipientul

frenetic al încarnărilor.

Lumina-i în convalescentă!

Trepidează carnatia

adulterină a gândurilor tale

decorticate de învălmăseala

hipnotică a farurilor.

 


Home