deja sîngele se trezea la viatã
Un strigãt magnetizat traverseazã
ceea ce fuge nu este de aur
un animal nemaivãzut
MEMORIE
oamenii treceau
fortele cresteau
cînd
ghilotina interioarã
despãrti noaptea de zi
dragostea de viatã
si umbra începu
în adîncul scoicilor
strada
pentru încã o datã spre Nord
se abate
cu toatã greutatea sa de fier
taie nevinovat noaptea
cu ochii deschisi precum si
cu labele-nghetate.