PARODII DE Lucian PERTA
Ion GEORGESCU
Vremea când plouă dude
(Poezia nr.3/2009)
E-n luna asta toamna ploioasă peste poate,
nu vin copii la scoală nemaifiind cărărui,
si vrăbiile-s unde, ba, drept capac la toate,
câinele meu, cuvântul, se-ascunde-n cusca lui.
Din biblice poeme potopul parcă vine,
la margine de lume Tufenii mei îmi par,
da-n vilisoara-mi caldă totu-i uscat si-i bine,
cu muze la masă stau la câte-un pahar
De zaibăr sau o tuică de dude cum nu e
alta cât e de mare Oltenia, că eu
chiar personal făcut-am licoarea limpede
din care dărui-voi, de-s publicat, mereu !
Maria Luminita POPESCU
Existenta suspendată
(Poezia nr.3/2009)
As fi vrut să urmez medicina,
dar am început să scriu versuri
si premiile-au început să curgă imediat,
cât Oltul de mare.
Aceasta e de fapt si pricina
pentru care nu am mai dat,
ci am luat
concursuri de poezie
pe Olt în jos, până la Dunăre si mare
si de acolo până-n Italia,
neprecupetind efortul.
Păstrez si acum creionul
cu care am început totul.
Florentin PALAGHIA
Aici unde
(Poezia nr.3/2009)
Si-n literatură,
faptu-i demonstrat,
de nu dai din gură,
nu esti remarcat.
Viata literară
dac-ai început,
du-te-n altă tară
să fii cunoscut.
De nu esti în stare,
sau nu-ti stă în fire,
singura salvare
ti-e la mănăstire.
Chiar de multi se miră
de ce ai ales,
vezi cum cânti din liră
si cui, mai ales.
Cerul si pământul
le ai la un loc
de-ai ales cuvântul –
patimă si joc.
-Voi afla vreodată
cum de-s publicat?
-Eu zic s-o lasi baltă,
Nu-ti face păcat!
Mihai MERTICARU
Ploaie cu soare
(Poezia nr.3/2009)
Poemul bun e-un lucru foarte greu,
Duhul îti dai pân' îi găsesti măsura,
De n-o găsesti, în iad te dai de-a dura,
Dar de-o găsesti, l-ai prins pe Dumnezeu
De un picior. Mă rog, literatura
Zice că-i metric, nu mă cert, dar eu
O să-l măsor, desi nu sunt ateu –
Si împăcat, de-i bun, striga-voi: Ura!
Si nu mai merg nici la cenaclu-apoi,
Cu muzele m-oi întâlni în vise,
Fantastice poeme între noi
Vor prospera – în cuneiforme scrise –
Si vor cădea ca însorite ploi
În pagini de reviste – fiind promise.
Rodica GRINDEA
Veghe
(Poezia nr.3/2009)
Situatiile printre care m-am rostogolit
până am ajuns la Revista Mea,
n-au făcut decât
să-mi ascută simturile toate
pentru starea de veghe.
Se prea putea,
azi nici nu e greu,
un necunoscut să apară,
care să-mi semene si, poate metodic,
dându-se drept eu,
mi-ar fi prăbusit imaginea literară.
N-am tinut să-mi apartină
niciodată izbânzile si bucuriile altora,
si, din această pricină,
întotdeauna întoarcerile la izvoare
mi-au fost urcusuri binevoitoare
si pentru fiecare ungher al sufletului,
de spaimă eliberatoare.
Acum sunt împlinită si totusi, iată,
mereu stau de veghe în poeme –
asa că deseori de unii sunt întrebată
(si nu pot scăpa de ei ca de-o pacoste)
pentru ce stau de veghe si-acum?
Răspunsul: pentru a sti cum
si-n câte feluri se poate suferi din dragoste!
Felix CAROLY
Oameni...Oameni...
(Poezia, nr.3/2009)
Când am plecat din tară spre-a-mi salva
Prin scris, destinul hărăzit de Parce,
Unii au zis că e o cacealma
Si s-ar mira enorm de m-as întoarce.
Am fost o vreme si cu capu-n nori
Si am trăit din dans si pantomimă,
Dar am crezut mereu în spectatori
Si-n faptul că prestatia-mi i-animă.
Dar la lumina lămpii am văzut
Că toate sunt iluzii de sertare...
Din mii de oameni câti am cunoscut,
Putini în amintire-mi au salvare!
Menachem M. FALEK
Vârstă
(Poezia, nr.3/2009)
De la o vreme simti că nu mai ai noroc,
Că ti-e tot mai greu
Să urci în fiecare dimineată
Până si două etaje de bloc.
Sapte zile te cuprinde furia,
Apoi, te agăti ca de o ată
De ideea
Că totul ti se trage de la sedimentele de cafea.
E logic
Că vei înceta imediat de a mai bea
Si-ti vei căuta printre pietrele sufletului
Rădăcinile arborelui genealogic.
Pe arbore în jos, de la o vreme,
Vei avea tot mai multe zbârcituri
Si vei întâlni oameni grasi
Si cu creiere electronice,
Asa cum sunt îngăduiti în secolul acesta.
Dar dacă ai rădăcini bistritene,
Nu ai de ce te teme:
Pe acolo si-a uitat Dracula vesta!
Avigdor Gonen
Eu prefer fereastra mai mult decât usa
(Poezia, nr.3/2009)
Anii de inspectorat
Pe la scolile secundare,
Mi-au demonstrat,
Fără posibilitatea de eroare,
Că este mult mai eficient
Ca inspector, să intri pe fereastră,
La orice oră, în orice moment
Al lectiei, decât pe usă.
Acuma, poate că dumneavoastră,
Stimati cititori,
O să ziceti că am impresia c-am inventat roata,
Dar să stiti că uneori,
Conform constitutiei americane,
Si aceasta se poate revendica.
Asa că eu intru pe fereastră si gata!
