POEZIE MACEDONEANĂ

 

PARODII DE Lucian PERTA

Ion Scorobete

Lamento
            (Poezia nr.1/2009)
e drept că despre femei am mai vorbit,
foarte pragmatic,
cînd făceam ordine, cu prestantă,
la Directia Primăriei din Timisoara,
ca despre niste îngeri de faiantă,
adică foarte prozaic,
dar acum am rara
ocazie de a pleda ca un cavaler,
e drept cam de după-amiază,
pentru voluptătile turcoaz
pe care ni le livrează,
sau, poetic spus, oferă, aparent sincer,
dar viclean alunecînd sub linia soldului,
pentru mierea de pelin,
nelimitat de apetisantă,
care ne articulează
zborul interior spre pădurile celeste –
baricade cu îngeri voi face
pentru ea
si nu voi avea pace
pînă ce procesul nu-l voi cîstiga,
sau mă voi face de poveste
si mă voi lamenta!

Corina Matei Gherman

Decupaj dintr-o secundă
            (Poezia nr.1/2009)
*
  În studentie
am avut cîteva vise –
să vă spun ca să se stie
măcar cîteva întîmplări
din primul vis, pare-mi-se,
de fapt un cosmar :
se făcea că erau închise
toate usile
si eu rămăsesem
în sala de lectură –
în zadar
strigam si băteam
la usi si la geam
cu disperare
si ură,
cu lacrimi amare,
nimic n-am obtinut –
mă gîndeam
chiar la o înjurătură,
eram ca si un înger pierdut
în pădurea (ne)fericirii
si asta tocmai în ziua noastră
programată întîlnirii
cu tine –
ei bine,
deodată te-am văzut la o fereastră
si glasul tău răsuna
ca o poruncă
de se cutremurau peretii:
la muncă!
nu iesi de acolo,
soro,
pînă nu citesti
toti poetii!
                          
Ecaterina Bargan

de dragoste
            (Poezia nr.1/2009)
să aducem pămînt fertil
pe ogorul literaturii de dragoste –
poate că e dificil,
dar trebuie să cultivăm
adevăratele sentimente,
să scăpăm de cele anoste,
gen ,,flori de tei”, si ,,floarea albastră”,
deja perimate –
misiunea noastră,
a tinerilor poeti,
în aceste înăltătoare momente
este, dacă vreti
putin retorică,
o deschidere aproape istorică
spre romanită si spre mac –
teritoriile de la apele nistrului încoace
sînt pline de aceste plante de leac –
trebuie doar cumva a face
să le lăudăm,
să le recoltăm,
si, cu putin efort,
de datorii să scăpăm
vînzîndu-le la export!

Ion Radu Văcărescu

Geografie imaginară
            (Poezia nr.1/2009)
altfel suna orologiul din turnul sfatului
de cînd cu capitala culturală europeană –
dă parcă de veste înaltului
si orasului de sus si celui de jos
că timpul aici e fără prihană,
dacă stii să ti-l petreci cu folos,
adică să-ti iei o coală de hîrtie
si să stai la capătul primului pod de fontă din tară
cu dorinta furibundă de a scrie,
chiar cu riscul de a fi exilat
din oras –ceva despre primăvară,
despre lunca cibinului în care s-a întrupat
acest oras imperialo-european
în care, dacă nu ai terminat
o facultate de geografie, ca mine,
sau măcar niste cursuri intensive de cel putin un an,
este foarte posibil si adevărat
să te poti rătăcii imediat, străine –
de aceea s-au si făcut niste refugii pentru popas
precum casa moraru sau clubul hermannstadt,
crama sibiul vechi sau hotelul palace,
în care, odată intrat,
după ce servesti inevitabilul pahar de votcă,
te cuprinde, asa, o melancolie retorică
si o dorintă endemică de antologat
orice îti cade sub ochi sau în mînă –
numai că nu e bine să stai mai mult
de cîteva nopti, maximum o săptămînă,
că te poti scufunda ca într-o mlastină de lavă
în huzurul refugiilor –nu demult
o delegatie din luxemburg a făcut această gravă
greseală si nu a mai iesit din refugiile acestea
pînă acum, în două mii nouă,
cînd au fost scosi cu un retevei spunîndu-li-se
că e gata cu capitala europeană
si cu toată povestea
cu parteneriatul – să nu-si mai facă vise,
acum e primăvară si-i criză economică adevărată încă
si trebuie să iasă, ca niciodată,
si sibienii la muncă!