„ România este o tară frumoasă”
Dialog cu poetul
Stanisław Leon Popek
Alexandru Serban: Cunoasteti România? Scriitorii români?
Stanisław Leon Popek: Ca psiholog cu experientă nu mă încumet niciodată să spun că stiu ceva realmente. De aceea dau răspuns cu responsabilitate: cunosc slab România, ca si pe scriitorii români. La fel nu pot afirma că as cunoaste bine creatia literară din Polonia, ci am doar o orientare generală.
Ca poet sînteti cunoscut în România? De cînd?
Ca poet, presupun că am fost remarcat, cu urmări, în România, de către cititori si aceia nu multi, care citesc poezie, iar din acestia sînt în Europa mai putin de 1% din populatia matură. Dacă totusi am fost remarcat în România, o datorez prof. Alexandru Serban si Editorilor.
Cînd ati apărut în presa românească? La edituri?
În editurile românesti am apărut relativ nu demult, chiar în 2009.
Ce fel de ziare si reviste românesti cunoasteti?
Necunoscînd limba română, nu pot afirma că stiu ziarele si revistele românesti.
Ati fost în România? În care orase?
Am fost în România, în trecere (Timisoara, Cluj). Stiu, în principal din literatură si din ilustratii că România este o tară frumoasă, care posedă numeroase monumente încă din vremurile Romei. În prezent, din cauza sănătătii nu mă încumet să cunosc îndeaproape România.
Prin ce se deosebeste creatia poetică a dvs. de alti poeti din zona Lublinului?
Poezia mea se deosebeste fundamental de a altor poeti lublinezi. Problematic a poeziei mele se constituie din: valorile general umane, reflexii filozofice asupra identitătii si conditiei umane, arta antică si contemporană, sensul acestora în viata omului, aspectele psihologice ale comportamentului uman. Consider că cea mai frumoasă a unor versuri nu-i justifică existenta, dacă poezia este goală de continut si banală. Din punct de vedere stilistic, folosesc forme diverse: de la versul clasic, pînă la sinteza modernistă. „Perdelele Romei” au fost acceptate la tipar de către Papa Ioan Paul al II-lea.
De ce în epoca socialistă poetii si prozatorii polonezi erau mai mult publicati în România, iar acum merge numai pe relatii?
La această întrebare nu mă simt în stare să răspund în mod competent.
Cum apreciati creatia poetesei Wislawa Szymborska? Merită tradusă în limba română? Cum apreciati creatia lui Czesław Miłosz? Merită să fie tradus în limba română?
Opera Wisławei Szymborska este asa numita poezie a ”zilei de toate zilele”, corectă ca atelier poetic, cîndva anecdotică, dar fără profunzime filozofică. W. Szymborska a primit Premiul Nobel, pentru că era femeie si a lucrat întreaga viată în redactiile revistelor literare, ceea ce i-a facilitat contactele dincolo de granită. Czesław Miłosz este, după părerea mea un gigant intelectual si artistic. Consider că ar trebui publicat în primul rînd Miłosz si, ulterior, Szymborska.
De ce are nevoie un traducător român, care nu este un polonez născut din neam, originar polonez, pentru a traduce bine din poetii polonezi? De ce are nevoie un traducător român, care nu este un polonez născut din neam, originar polonez, spre a traduce bine poetii polonezi în româneste? Facultatea de romanistică de la Universitatea Maria Curie-Sklodowska din Lublin are un aport considerabil în întelegerea si traducerea poetilor polonezi în limba română.
Traducătorul ar trebui să cunoască bine limba polonă, cultura poloneză, să fie spiritual, din suflet – poet, de altfel si meloman, pentru că poezia are în sine ceva din muzică. Trebuie să cunoască bine poezia românească, pentru ca traducerile să redea forma si ideea acelei tări, ne pierzînd originalitatea poeziei poloneze. Din păcate, facultătile de Romanistică, precum si cele de Germanistică si Rusistică (?) nu stiu bine poezia (în sine), de aceea si aportul lor este foarte slab.
Interviu realizat de Alexandru G. SERBAN
20 IUNIE 2012
