Remus Valeriu GIORGIONI

Îngerul m-a atins
(poem hidrologic)

M-a atins îngerul cu raza
Cu vaza de flori înviate a inimii Sale...
De atunci m-am simtit tot mai miruit
Cu har                  văruit
în lumina chihlimbarie a unui crepuscul zeiesc
Cu cornite de melc mă atinse
îngerul                 m-a luat
Si m-a ridicat de la sol Cu o jumătate de entitate
M-a atins îngerul apucîndu-mă
De zulufii capului ca pe-un Remuszechiel
... M-a luat cu el
Purtându-mă peste blocuri
Peste Mahalaua Celestă,
Si peste Dealul acesta al Căpătânii
Măgura Testei – botezată Copou...
... Mă atinse din nou
Depunându-mă diligent
în podul Casei Pogor
Unde pogoară adesea pogoară spre seară
însusi îngerul Apelor, cel-de-ape-
– Tulburător!