LIRICĂ ANGLOFONĂ
Jerome ROTHENBERG
„Mistici, hoti si nebuni”
Jerome Rothenberg (n. 1931) este una dintre cele mai valoroase si prolifice figuri din poezia americană a secolelor XX si XXI. Este autorul a peste optzeci de volume de versuri si redactorul a zece antologii de răsunet în care a selectat si uneori a „asamblat” poezie traditională si experimentală, printre care Technicians of the Sacred, Shaking the Pumpkin, A Big Jewish Book si Poems for the Millennium, în trei volume, primele două editate împreună cu Pierre Joris, iar al treilea, de poezie romantică si post-romantică, împreună cu Jeffrey C. Robinson, volum apărut în 2009 si deja distins cu premii de primă mărime, printre care, în octombrie 2010, American Book Award. Este unul dintre întemeietorii si reprezentantii cei mai marcanti ai miscării etnopoetice, atît ca teoretician cît si ca practician, si este unul dintre cei mai importanti teoreticieni si practicanti de poetry performance pe plan mondial. A condus reviste literare de maxim impact, printre care „some/thing”, împreună cu altă figură legendară, poetul David Antin, si „Alcheringa: Ethnopoetics” – împreună cu Dennis Tedlock – iar în prezent are unul dintre cele mai active si mai consistente bloguri de poezie si poetică din spatiul anglofon. A tradus imens, de la poezie amerindiană la poeti renascentisti la Lorca, Gomringer, Schwitters, Picasso, Nezval si altii, fiind si primul traducător în engleză al lui Paul Celan, pe care l-a întîlnit în Parisul anilor saizeci. Poezia sa îmbină în modalităti mereu proaspete tonuri si modalităti arhaice, mistice, samanice si folclorice de diverse extractii – în principal amerindiene si iudaice, dar si multe altele – cu experimentalismul suprarealist si asamblările (post)moderniste în care improvizatorica fuzionează cu modalităti riguroase, însă poetic insolite, de organizare, gen compozitie aleatorie si mai ales gematria.
[Prezentare de Chris Tanasescu]
Al treilea Program
1968
Cred despre mine că scriu poeziile pe care nu le-am găsit la altii, poezii pentru existenta cărora simt o nevoie profundă.
Caut forme & posibilităti noi, dar si modalităti de a prezenta în propriul meu limbaj cele mai vechi posibilitătile ale poeziei, mergînd pînă la culturile primitive & arhaice, care ni s-au revelat în ultimul secol.
De curînd, am tradus poezie amerindiană (inclusiv silabe „fără sens”, cuvinte distorsionate & muzică) & mi-am explorat propriile surse ancestrale din lumea misticilor, hotilor & nebunilor evrei.
Cred că în poezie totul este posibil & că încercările noastre anterioare de a o defini, „occidentale”, reprezintă un esec de perceptie care nu mai trebuie tolerat.
Bunavestire (de Marpa)
Tibet
•
un bărbat născut dintr-o floare în spatiu un bărbat
care călăreste un mînz fătat de o iapă stearpă
frîiele sale sînt făcute din părul unei testoase
cu un corn de iepure în loc de pumnal el
îsi pune la pămînt dusmanii
un bărbat fără buze care vorbeste care
vede fără ochi un bărbat fără urechi
care ascultă care aleargă fără picioare
soarele & luna dansează
& suflă în trompete
un copil atinge
roata dharmei
care se întoarce
•
: secret al trupului
: al cuvîntului
: al inimii zeilor
suflul interior este calul acestor bodhisattva
biciuit de compasiune se
dă în spate îl mînă pe bătrînul iac
de pe calea nebuniei
Polonia/ 1931
Lui Paul Celan
„... Si atunci am zis: O, turmă pîngărită, ia o harpă & cîntă vestigiilor străvechi, să nu piară toată întelegerea...”
E. Dahlberg
Satan în Goray
Un omagiu lui Isaac Bashevis Singer
1
Secta.
Evită secta.
Evită să speli burti.
Secta.
Evită secta.
2
Venerează.
Feminin.
Orase & Orase.
Nuante.
Martori & Martori
Femeie izbăvită
Femeie izbăvită femeie izbăvită.
3
Cîrje.
Cîrje primul cîntat al cocosilor.
Cîrje primul cîntat al cocosilor evrei.
Cîrje spurcate.
Cîrje spurcate primul cîntat al cocosilor.
Cîrje evrei.
4
Sorbind.
Sorbind răul.
Rugăciuni.
Rugător.
5
Mesia.
Mai întîi o răutate de sărbători.
Abis.
Levi în arcă.
6
Sabbat.
Sabbatai Zevi.
Sodoma Sodoma.
Sodoma Sodoma.
7
Pat de căsătorie pat de căsătorie.
Casant.
Sîni de căsătorie.
Sîni de căsătorie sculati.
Găseste-mi ac de cojoc.
Onan.
Din nou.
Pederastie.
În Trei.
8
I
dol gras da gras da gras da. Idol gras da gras da gras da.
9
Ceva este Prezentă.
10
Sfîntul Mohamed.
11
Pastele evreilor.
Pastele evreilor.
Pastele.
Pastele.
Pastele.
Pastele.
Pastele pastele. (G. Stein)
Paste pis-te.
12
Lilith roscata.
Înghiontind în glumă.
S & Z & S & Z. S & Z & S & Z. S & Z & S & Z. Selah.
Săpun (I)
Singuraticul. Alunecîndu-mi
printre mîini
O insulă tristă
el visează la păsări mici în fragmente deasupra capului său
& ferestre mînjite
ochelari aburiti
ceva alb care pluteste într-un pahar
buze care beau
amintind de o tăcere albă ca săpunul
ca atunci cînd stergi cu guma un nume
„omul care si-a scris numele
pe burta iubitei”
stie
ce stie omul
să ascundă de un nume?
Răspuns: „locul unde a fost ascuns”
ceară. Parfum
dulce
o fereastră deschisă spre cer
săpun
o mînă pe robinet, cu palma întinsă
plăcerea de a folosi săpunul
deschide ambalajul din hîrtie
uneori aruncă panglica
& se tine de nas
Săpun în toate găurile lui
spune, Cineva
e curat
Chiar si clanta usii miroase a săpun
Săpun (II)
Oare omul care se spală îsi iubeste vecinul?
Da faptele sînt aparente da faptele
Trăiesc în minte dacă mintea trăieste
„N-am niciun drept la treaba altuia
& mi se face rău”
Cînd Meyer a adormit în scaunul său, sotia lui a strigat NU-L ATINGETI PE MEYER!
Zahărul de pe fundul cestii lui era maro & tare
De două ori pe lună îsi tăia părul din nas
& îi multumea frizerului său
(Îi vînduse săpun de ras cu o zi înainte)
Să vinzi săpun la piosi
Să-i spui zeyf
Să-i zici: ah shtickeleh zeyf (dim.)
A lor era o afacere între prieteni
& făcută să mintă.
Dar i se părea că buricele degetelor lui miroseau bine
Femeile i le admirau
Cărtile de pe rafturile lui erau într-o limbă pe care nu o întelegea
Asa că începu să compună cîntecele
& să-si umple buzunarele cu bucătele de săpun
„Copii, mîncati omlete
Copii, cînd olitele sînt goale vine urusul cel mare noaptea
Copii, în viata asta sînt alte valori”
Da spuneau vocile din visul lui da
Cîntau vocile omului care vindea săpun
& care se gîdila
Dar unde se va sfîrsi drumul, îti spun
vocile unde se sfîrseste drumul
Te duce către un oras nou unde oamenii nu sînt curati?
„N-am nici o cădere în treaba altora
& oricum îmi vine rău”
Mereu au fost orase ca acela
Portret de evreu în stil popular
în vizită prin varsovia
bătrîn cu prohabul deschis
carne pe care fetele voiau s-o sugă
si mamele mureau s-o zărească
îti trecea uneori pe la usă
iar cîntecu-i era
o generatie durează o zi, timpul zboară
cu răceală îsi sufla nasul
îsi punea o mînă în jurul propriei talii înalte si bombate
cu bancnote prinse de caftan
junghiuri si dureri
un jidov e-un jidov zicea el
dragostea îi găsea cuvintele de care avea nevoie
dar cu tristete
nu
nu pot sta
la micul dejun iubind
gustul de rată ouă iubind
chiflele mici cu unt
iubind cerealele-n tigăi de fier
le spune
tot ce-atingem e dragoste
si ne hrăneste
acesta-i portretul de evreu stil popular
cei de-alte neamuri nu vor întelege
evreul ivit în zile mai bune va fugi de el
cît de reali
devin bunicii
bunicul meu brutar din tată-n fiu
YOSEL DOVID ben SHMIEL
hasid la Curtea de la Rizhyn
care a venit în State pe la 1913
dar a găsit tara golită de aur
desi el lucra pielărie
cizmăria era afacerea de care se apucau
toti prietenii nostri mai întîi
de ex. cumnatul lui căruia noi îi ziceam
UNCHIU’
mi-l amintesc în atelierul de la subsol
de undeva „din centru”
aplecat peste pantofii pe care-i cosea
cîti ani mai aveau să treacă
pînă prin o mie nouă sute cinzeci poate
cînd l-am văzut ultima oară
era prin east bronx cu plămînii terminati
dormea după o draperie
cînd m-a văzut a crezut
că-s frate-meu bătrîn nebun
era cel mai bătrîn evreu pe care-l cunosteam
bunicul murise
în o mine nouă sute nouăsprezece
în noapte în care părintii mei
au fugit la varsovia
să se căsătorească tatăl meu
a pornit spre Statele Unite a doua zi
nimeni nu i-a spus de moartea tatălui
n-avea să fie niciodată un talmudist
de la pantofi
urma să treacă la asigurări
si-napoi la pantofi
după care antreprenor si falit
mereu ras
proaspăt bunica
aia credincioasă mă refer
cînd a văzut prima dată barbă
la mine s-a-nfuriat
„jidovii nu poartă barbă”
(mi-a zis) nu
nu-n Statele Unite de Aur
de unde fugise bătrînul
să-si găsească moartea polonă
motiv pentru care neg eu autobiografia
sau faptul că viata unui om
contează mai mult sau mai putin
„Sîntem toti un singur om”
spunea Cezanne
socot ratările acestor evrei
drept dovada că sînt cei alesi
sînt divini pentru că mor cu totii
urlînd
ca primul
evreu universal
despre care neevreii
o să-ti spună c-a avut o smecherie aranjată dinainte
Sutra sindicatului crimei
pentru Robert Kelly
Cîrciuma Pincus
pe lîngă care trecuse Kelly
cînd era la scoală vizuină
a criminalilor sau vizuină a evreilor
criminali
fără Benya Kriks zise el
numai băieti răi pur si simplu
putreziti
în felul în care America
dispune desi eu pretind
alte locuri de întîlnire decît Pincus, cîrciumă de banditi jidovi
mereu chiorîs cu mîna-n caftan cu scula
sculată
bărbati frumosi cu nasul mare cu vinisoare mov
cu perciuni cîrliontati din copilărie
care au îndrăznit să treacă granita în trei sutane
avînd curele de ceas însirate de la încheietură pînă la umăr
dar fără barbă si stiind să fluiere
mesaje pierdute într-un cod secret evreiesc
care însemna
“curul tarului miroase a otet” etcetera
& obligati să poarte cutite nu numai
ca să-si taie vreo felie de salam
ci ca să taie vreo jugulară
împrăstiind sîngele pe
ilicul vînzătorului sau ca să vadă
în el imagini
ale rabinilor cu erectii nemaiîntîlnite în
lumea profană
adevărate pentru ei în schimb
evrei de bordel &
hangii
mesteri în tinut crîsme
în care cei mai multi îi lăsau si pe lesi
să bea ceva si da băgau si ei
dacă erau fortati
ba chiar si-o sugeau unul altuia
prin temnitele poloneze
de-acolo pînă-n
Brooklyn emanatii căutînd
Regate de Aur
pe Stone colt cu Sutter
(credea Kelly) unii lenevind
pe pragul caselor lituaci criminali neprobabili
cu nume ca Lepke Gurrah „Olandezul Schultz” Rothstein
Lansky Siegel
conduceau cadillacuri înaripate
cu exterioare cromate din o mie-nouă-sute-treizeci-si-unu
către petreceri de sărbători mari
au mîncat curcan pui gîscă cu ciuperci
„o supă de peste în care plutesc ochiuri de suc de lămîie”
au băut madeira catifelată din Canada trabucuri J.P. Morgan
au tras pe nas cocaină au supt portocale
sau au pus cojile în vodcă
purtau costume de lux în dungi din pînză englezească bleumarin
dar mintea le era la afaceri
evreii treceau ca vîntul pe lîngă trenurile suspendate răpăindu-si pistoalele mitralieră
alti evrei făceau filme
alergau după negrese dansau „tapul si cu porumbita”
pentru gangsterii romani
închinau în cinstea mamei vinuri virile
care miroseau a soare & plosnite
despre care tatăl mortului scria în jurnal
„copilul meu aduce mîngîiere sufletului apăsat
prezenta lui intensă
nu cu adevărat evreiască dar care nutreste un vis de
fortă hotărîre si promisiuni încălcate
pula calului prinsă între picioare
ca omagiu & bucurie a mea secretă la vederea
pozei lui încadrate
de o mie de trandafiri înfloriti din bătrîna Polonie
un cor ca al Sinagogii din Varsovia
condus de Sirota izbucneste în cîntece de înger
blitzurile a cincizeci de camere pocnesc
orbindu-i pe umilii operatori de la butoane
în haine negre & cu revere din mătase unii
cu pantofi galbeni neveste pătate de lapte surclasate
depăsite de acel cui din sicriu
al cărui păr dat pe spate încă miroase a
nopti petrecute în bordelurile de pe Atlantic Avenue
nu a nopti nebune în Moldovanka, Odessa
imaginea mafiotilor ridicînd sicriul
pete de sudoare la subbratul costumelor portocalii
vestele căpsunii pantofi din piele albastră
si sub mansetele fiului ucis
o brătară bătută în diamante” asa
ar fi putut scrie Babel sau
vreun unchi
desi carnea
se retrage de aici ca alti
ucigasi evrei de care îi era teamă scolarului cu obrajii rotunjori
cu viziuni gangsteresti cadavre
de ciment în lacurile dim muntii Catskill
tatii lor stăteau deasupra & aruncau
scame din buzunarele vechi înăuntru
rugîndu-se pentru bucurie izbăvire
de America frumosul
asupritor din decapotabila albă
pe străzile din Brownsville
cu vulturul Statelor de aur înfipt în mînecă
& flămînd năpustindu-se
asupra chipurilor pe care le urăste
ale evreului & ale neamurilor
mai întîi cautîndu-le în suflet “libertatea”
si banul făcut usor
[traducere de Raluca si Chris Tanasescu]
