POEZIE FRANCOFONĂ

Albert SAMAIN
Piata
(În Grecia antică)
Pe locu-alee anume, la ceas de auroră,
Voioasă, piata rîde, deja multicoloră!
Tejghelele scălîmbe care-au dormit sub rouă
Se umplu de brînzeturi,de fructe si de ouă;
Pe dala unde apa-i mereu re-mprospătată
Pesti de argint lumina lor aspră si-o arată,
Mylène care de mînă pe Alidè o tine,
Cu greu îsi taie calea umilă prin multime,
Stă la orice tarabă, o lasă si revine
Si orisicare strigăt auzul i-1 retine;
În palmă cîntăreste un fruct, se tîrguieste
La trufandale, fuge de larma care creste.
Copila o urmează: rumoarea-i place mult,
Murmurul apei, vîntul, tot proaspătul tumult
Al hanului în clocot, măgarii cenusii
Si drumul plin de resturi de frunze încă vii,
Mylène a ales fructe si zarzavat de soi
Precum si-o dolofană mîndrete de rătoi!
Aplaudă micuta cînd mama ei o lasă
Să poarte-o vreme cosul în drumul către casă.
Povara nu-i usoară, însă mîndria-i mare:
Copila purtînd cosul cu multă-nversunare
În vreme ce rătoiul cu voce răgusită
Îsi trece ciocul galben prin plasa de răchită...