Horst SAUL
N. 1931, medic primar de boli interne, doctor în stiinte medicale;
trăieste în Ahrweiler, Renania Palatină, Germania. Volume publicate:
Verletzliches Dasein (Existentă lezată), poezii, 1991; In deren Feuer du
verbrennst (În al cărei foc tu arzi), poezii si proză, 1993; Herzzeitlose
(Suflet în afara timpului), poezii, 1995; Die venus von Akakus, eseuri,
schite biografice, 1998; BemalteEinsamkeit (Tabloul singurătătii), poezii,
1999; Du hast mein Lied im Rosenbeet versteckt (Cîntecul meu
îl ai în ascunzisul stratului de trandafiri), CD, 2000; Wenn
die StundenSchatten schrieben (Cînd orele descriu umbre), poezii, 2002.
Prezent în mai multe antologii si în revista „Dichtungsring”.
Tradus în româneste si în limba franceză. Călătorii în
România.
Eliberare
A slobozi si a cădea:
prin imagini lăuntrice
care uneltesc
si rămîn,
prin creierul
fortînd la judecată
prin hrubele
fricii
de mine
de Tine
de neant
cu bratele mereu
căutînd
peretele subteranei
pînă cînd, în cădere absolută,
eliberarea îmi reuseste
în celălalt spatiu
diferit de grija de mîine
Copacul căzut
În văgăuna aceea spre care
Îndrăgostitii
merg tăcuti
fiindcă inefabilul
le-a ferecat inimile
acolo unde pîrîul
de la izvoare
s-a frînt undeva,
printre sfărîmături
între
rădăcini si frunzis
zace copacul căzut
o punte de trecut dincolo
cu licheni si muschi
harnicii lucrători ai mortii îi distrug
încet
trupul înalt
moartea abia simtită
cu înfătisarea sa impunătoare.
Regina de Saba
(Yemen, martie 95)
Femeie învoalată
cu antice
miscări
la fîntînă
nu ti se vede
obrazul
nici părul
totusi
ochiul tău aprins
dogoreste
si
mîna care cheamă
îmi desenează
în sînge
o constelatie
Ultima pajiste
Mă întrezăresc
de la o vreme
într-o călătorie
lăuntrică din
luminile tuturor lucrurilor
din spinula tomului,
din lupta acerbă cu
îndoiala
mă îndrept
spre un loc de liniste
din mine, acolo unde
pîraie tainice
zgîrie tăcerea
un plop tremurător cu tandrete
înduplecă vara,
iar tu te apropii agale
pe această ultimă pajiste
învăluită în toga
unei iubiri
eliberată de compromisuri.
Lagună
Somnul se prăvale cu
respiratia oprită
peste fiord si
apa cu deseuri
si uleiuri în gură
îngaimă rugăciunea de seară
monoton si fără credintă.
Cu toate astea noaptea
altundeva sortită
îsi trimitea solii
nereusind să împrăstie bezna
ochilor răpiti si
învecinati mortii.
Pentru o clipă
viata îsi etalează grandoarea
cu clopotei de salcie
salbă-moale si trifoi
si amestecă din oră în oră cu
ploaie si soare
alte si alte culori
Pătrunderea Neantului
(Jean-Paul Sartre)
Pisica în poală
se dăruie încrezătoare
bratelor tale
visează la ceea ce
pisicile visează de obicei.
Este cu totul si cu totul ea însăsi
cufundată în viata ei proprie
fără nici o îndoială.
Nicăieri nu există vreo ruptură
precum la noi
o vizuină
pentru neant
căscată în ea însăsi
iar noi ne speriem
de noi.
Traduceri din limba germană Augusta JUMANCA si Cristian LIVESCU
