Petru SCUTELNICU

Orologiu

batea de miezul verii

cînd mi-ati întors tineretea pe toate partile

mi se înnora Olanda din privire

stateam în bataia vietii

si m-atingea o schija de singuratate

tata eu am facut tot ce-am vrut

cu moartea mea

Iubita mea cu piciorul trist

cu numele ratacit

cu numele obosit

cu iarna pe urmele noastre

ni se tocea zapada din privire

numele în care nu încapeam amîndoi

ne bucuram de cîta moarte ne-a mai ramas

mi se întinde seara pe trup si-mi leg o toamna ghimpata în jurul casei

stiri

printr-o revista nervoasa si trista

moartea se scurge încet

se face iarna în cartile de liceu

e ora dificil de îmblînzit si strapunge tipatul pîna pe partea cealalta

crizantema

anotimpul cu gust de iasomie îmi strivea cuvîntul în usa

un cersetor surpat de singuratate

se rasuceste iarna în mine

duminicile în doze mici

tatei de atîtea ori i-au rupt cerul din privire

Strigat

Tata seamana a toamna

Si numai tristetea îi mai aluneca pe  gît

Ceaiul disperat înmuiat în strigatul tau

Samovarul îmblînzit

Un rai de catifea lînga caloriferul zbuciumat

Fumul de tigara acopera anotimpul

Ora exacta

Garile au parasit orasul

Mai umbli descult prin poem

Cu tara pierduta în azilul de batrîni

Cartierul duhneste a singuratate

Se face iarna în cartile de liceu

La tristetea ta si un sfert ne vom întîlni la universitate