GRUPAREA LITERARĂ SEMENICUL



   
   

                                                                                                                                                                      Vasile PROCA


În luna mai a anului trecut, primeam de la poetul Ion Chichere un plic.
Deasupra stampilei postei din Resita era scris, cu pastă albastră, 0,50 grame.
Plicul continea poeme, pe care, imediat, le-am si publicat în revista „Poezia” nr. 2/2004. Si cîtă poezie contineau cele 50 de grame! Desigur, precizarea mea e o deturnare în absurdul situatiei. Spune poetul: „eu nu mai scriu cuvîntul/ îi schimb/ soarta”, trăind altfel pentru cînd va fi pămîntul altui cer.
Cum absurdă va fi si vestea primită că Noaptea, da, Noaptea din data de 13/14 septembrie 2004 a suferit un infarct si că el, poetul Ion Chichere, a trecut proba iubirii. O iubire fără limite, pentru eternitate. El spune: „Poate că moartea/ este o erată a somnului/ partea de vis/ pe care o uităm dimineata/ am apucat să scriu/ pe fata de masă,/ apoi beat mort am adormit/ si am visat un motor de tăiat lemne/ într-o biserică goală/ si pe mine cu un sort de piele/ plin de rumegus alb/ făcînd semne cu mîna” (Erată).
E un refugiu în el însusi: acolo decupînd imagini alcătuite din manifestările fiintei, ce are nevoie de o împăcare a contrariilor, salvîndu-l existential.
În acest sens, citabile sînt aprecierile criticului literar Gheorghe Grigurcu: „Ion Chichere dinamitează «marginile» ce-l împresoară dureros, oferindu-ne, cu satisfactie candidă de poet autentic, o furie de explozii în lant” („România literară”, nr. 46/2003).
Poetul a auzit viata cu tăcerile ei, grele de iubire. Lui i s-au deschis sensurile tăcerii,  cînd misterul Noptii i-a cuprins întreaga lume ce purta chipul mortii. Iată, fără să-mi dau seama, m-am strecurat în moartea poetului Ion Chichere.
Si ce repetă el cu gura lui pămîntoasă? Repetă cuvintele pe care le-a spus mai demult, în două scrisori. În prima zice asa: „Cum veti vedea, tinerii poeti resiteni, grupati în jurul Cenaclului Casei de Cultură din Resita, ilustrează cu succes sintagma de baroc bănătean. Manifestîndu-se liber, uneori chiar violent (desigur, în poezia pe care o scriu), ei nu «pactizează» cu latura comodă a poeziei cuminti, calofile, ci se deschid înspre multiple căi de explorare lirică; de la filonul folkloric pînă la «expresionismul» citadin, de la poezia de dragoste pînă la lirismul meditativ. Axate pe simbol si vers memorabil, poeziile lor sînt o respirare liberă într-un oras apăsat de probleme sociale”.
Acum privesc un prezent care arată ca o magazie de vechituri si îl văd pe poet îmbrăcat într-un sort de cuvinte, plin de rumegusul noptilor si făcîndu-ne cu mîna, cea care a scris si a doua scrisoare. Să-l cităm: „Vă rog frumos să îi publicati, ei chiar cred în Poezie, si, cum bine stiti, cam asta e Poetul. Poate că Poezia este invers proportională cu PIB-ul, nu-i asa?” Asa e: cuvîntul tău e o concentrare maximă de sens.
Poetul acesta, Ion Chichere, a ars toată viata. A ars tăcut. În acest moment, la lumina tăcerii lui, chem aceste nume pentru a-i cinsti memoria. Nu vreau să-l strig, pentru că ar dispărea tăcerea spiritului poetului: „Doamne Dumnezeule, fii tu sensul cuvintelor mele/ acum cînd ele plutesc pe apele gîndului/ ca albe coji de ouă…”
Si Alexandra Lită, si Maria-Dolores Matias, si Gabriela Gergely, si Alexandra Gorghiu, si Eugen Bucur, si Ovidiu Gligu, si Adrian Iovan, dar si altii fac parte din gruparea literară Semenicul.
Folosindu-ne de aprecierile criticului literar Gabriel Cosoveanu, vom încheia prezentarea tinerilor poeti resiteni, rugîndu-vă să-i cititi si rugîndu-i să trimită poeme, la fel de frumoase, redactiei revistei Poezia: „Sound-ul cenaclistilor de la Semenicul, fortînd putin generalizant, are un ce grav, se află în proximitatea trăirii totale”.
Multumim criticului craiovean pentru că ne-a înlesnit această iesire din text.


P.S. Cînd revista era gata de tipar, scriitorul Liviu Papuc îmi aduce antologia de versuri Sala albastră doi a Cenaclului literar „Semenicul”. „Unii debutează în acest volum, altii «recidivează», cîtiva au publicat volume individuale, cu totii se bucură să fie împreună. Cu sigurantă, toti scriu poezie. Sala albastră e încă un tărîm fermecat. Cu sperantă, pentru foarte multă vreme de acum înainte…” (Gheorghe Jurma). Iată numele tinerilor poeti: Iuliana Barbu, Adrian Iovanm Ana Maria Bortis, R.H. Daria, Alexandru Diniasi, Andreea Drăgoescu-Iovan, Monica Hava si Alexandra Gheorghiu, Octavia Sandu, Oana Raluca Topală, Valeriu Visan, Mihaela Voinescu. (V.P.).


Home





Dame De Companie Calafat
Cele mai sexy dame de companie din Calafat sunt aici pe site-ul de matrimoniale Simpatie.ro. Intra si tu!