Timp modern

frunzele zilelor vestesc
prohodul mortii: un infern
în lemnul crucii gãsesc
o ranã în sipotul apei etern

sub piele sufocate hieroglife:
adevãr în unghere mucegãit
într-o stanã de piatrã bate
inima îmbãlsãmatului mit

retras în scorburã bolnavul timp
devoreazã coaja propriului nimb


Templu

fãrã voie umbli în templul meu
bagheta vietii a ruginit:
se aud concerte în sînge
aerul pielea-si strînge
trupul rãmîne un elesteu
culege spiritul înflorit
zeu neiertãtor: la intrare
în templul inimii cine moare?



Fãrã vizã

pomii subtiri din fotografii:
artere argiloase curgînd –
trimisi în ceata toamnei tîrzii
sîrma ghimpatã creste în gînd
la granitã carbonizat:
îsi pierde mintile un copac



Treapta lumii

exploziile rugile pline
numãrãm bombe divine
peste noi leagãn de iarbã si ploi
nu mai gîndim înapoi
spãl treapta lumii
trezit e Domnul în jale de Paste
plãmada lui tîrzie te naste
în visul meu vechi e frig drumul lung
scheletul tãu viu prin nouri îl ung
încolãciti de sînge vesnice plante
se curãtã lumea de boli desarte
sforile lumii tot mai slabe înhamã
cai prigoniti – ochiul de mamã
lumineazã treapta lumii murdarã
Domnul îsi uitã rãnile-afarã
mãruntul scris aplecat într-o parte
îi atîrnã trupul de boltã în carte
cere iertare în lumea bogatã
frumoasã si lacomã ne-nghite de-o datã –
ascutitul amurg din primãvarã
perforeazã durerea – Domnul mai carã
pîinile mucegãite – se aude suspinul din negrele cripte