Petru SOLONARU
Alethe…
Alethe doar în intelectul pur e...
Sub aparent cunoasterile’aiure
din fiintat spre nimeni dau năvală
cu intuiri ce cortexul înseală...
Cum chiar se bat cu-a lor prezentă umbră
în ne’înteles : de ce tintiri preumblă
prin mers ce stă si stare care merge,
fac răul fapt, iar spusele energe...
Vâslind spre gând, îngândură o vâslă
a timpului udat de ceata-i, pâslă,
si’în plânsul vag tăcerea lumii sapă
cu oglindit nevăzul, cruntă pleoapă .
Iradiind vetuste căi bătrâne,
iluzia lucidei minti rămâne...
Triste
Desert viiat, prin viu să se desarte
împarte’întreg si întregeste parte…
Nimic mai pur spre’abisul ce survine!...
– Potrivei lui, ridică piatra, cine?…
…Si-ar da în ,,Ce”?... când Lipsa-I să răstoarne
flagelul blând la pretul farsei, carne,
iar gând trezit trezeste ’îngândurare :
– De ce-i ,,a fi”, ori nu ,,a nu fi ” , oare ?...
Vegherea doar sub har, ca Logos, umblă
spre-a despărti ce-i arătat de umbră
si de-a veni cu bunăvoie’în faptă .
Constrâns de’afund ni-e trupul…Gol asteaptă.
…Or, chiar de ceas îndemnător exultă,
sub timpul vast tristetea-i tot mai multă…
Pasul
Prin curmăt dând de darul ce îl curmă,
cel Pas urmi să-si păsuiască urmă…
El este – „a fi “ .dar pururea, vai ! nu e
decât nimic sub voia nimănuie…
Văzut ascuns, întreg ce se împarte,
murind ca viu, învie’în a sa moarte…
Cuvînt pustiu rostit de nicio gură,
al lumii drum, repaosului cură …
