Inedit
Constantin SPIRIDON
Sus un vultur
Iatã Valea peste care
nu mai trec nici eu
nici tu;
astãzi ca si altãdatã frunza tremurã în
vînt
arsã buza mi-i de sete
ars mi-i sufletul flãmînd
clipã vesnicã în care
nu mai sînt nici eu
nici tu
sus un vultur ne roteste
visele de mai demult.
Rãspuns privirii tale Chipul
cenusa ta privind-o lung în vatra oaselor albite
cuvinte rostite în alte lumi
oglindã
scriind pe boabe de nisip
un Duh rostindu-se prin tine
se joacã-n umbrã cu lumini
esti osia si roata sub care stele se cern
visezi imagini vii pe fata apelor
pustii cum lumi pãrelnice-nfiripã
pe tine-a te privi sã numeri cãtre Unu
nimic al tãu al nimãnui
nimic
se creste fulger care-ncape
privire chip oglindã cer
ce-n clipã vin si-n clipã pier
rãspuns privirii tale
chipul te-aratã din oglinzi
* * *
i-am privit dupã apusul soarelui
nepãsãtori cãlcau peste clipã
i-am privit pe cînd zori se iveau
în cearsafuri scrobite
la mijlocul zilei i-am privit
flãmînzi, însetati
pe nãrile Spaimei rãsuflau
în tãcere privindu-mã trec
din clipã în zori
prin miezul zilei spre noapte
* * *
din noapte vin ca Taina etern nedezlegatã
sã tulbur fata clipei sã-ncetosez oglinda
acestei lumi vorace pe firul de nisip
rostogolind de-a pururi decapitatul cap
nimic sã stãvileascã durerile cascadã
halucinante dansuri în ochiul nemiscãrii
genuni de întuneric aievea le strãbat
biet visãtor pe fata tulbure a lumii
lipsitã de sperantã trãind sub nici o stea
* * *
între noapte si altã noapte / statornic întocmai ca timpul
numãr pasii / cu imagini din Arcadia pînã la somn
gonesc la carul de luptã / caii / trimfãtor arunc
sulite în semnul strãvechi al orbirii /o, Glorie
cum setea-mi cresti arcuindu-mã...
otrãvite iluzii prin goluri
lovindu-mã trec / nici sã mã uit nici sã mã
stiu
nici sã plîng putere nu am / între tãcerile sumbre
o haitã de foame se sfîsie / în numele meu...
Home