Nu cred cã existã poet care, în
adîncul inimii sale, sã nu viseze la o revistã, la o
publicatie în care poezia sã fie reginã. În adolescentã
aveam reveria realizãrii unei reviste, e drept, nu de poezie, dar,
se întelege, culturalã; iluzie care, în conditiile acelor
vremuri ideologizate, s-a estompat pînã la pulverizare. Dupã
eliberarea din închisoarea politicã, în decembrie ’89,
am fondat revista „Timpul”, al cãrei numãr 1 – avea sã
fie difuzatã sîmbãtã, 13 ianuarie 1990. Revista
a apãrut sãptãmînal pînã la sfîrsitul
lui octombrie 1991, cumulînd 67 de aparitii. Pãrãsind
conducerea revistei din motive care nu sînt de interes în acest
spatiu, am lucrat la alte cîteva reviste locale si ziare centrale pînã
la sfîrsitul anului 1994.
În tarã, la începutul lui 1990, apare la Satu Mare „Poesis”,
revista de poezie a poetului si prietenului George Vulturescu – initial în
format tabloid, iar astãzi într-un elegant format A4. Dupã
retragerea de la revista „Timpul”, gîndul la o nouã revistã
mã preocupa constant. De aceastã datã, una cu un profil
strict specializat, dupã modelul cunoscutei reviste americane „Poetry”.
Asa s-a nãscut „Poezia”, revistã de culturã poeticã,
cu o structurã evident diferitã de „Poesis”, cele douã
publicatii completîndu-se fericit în spatiul publicistic national.
Primul numãr – numãrul pilot – va fi tipãrit în
primãvara lui 1994, artizanal, într-un tiraj de 10 exemplare.
Peste un an, în primãvara lui 1995, acelasi numãr va
fi republicat în tiraj de 500 de exemplare, intrînd astfel în
circuitul normal de difuzare. Cu un colegiu destul de larg, dar cu o redactie,
la început, prioritar tehnicã, primul numãr are 250 pagini,
în format carte (A5), cu copertã în policromie, date tipografice
pe care si le-a pãstrat, cu firesti îmbunãtãtiri,
pînã în prezent.
Cine rãsfoieste revista va constata o structurã aproape identicã
de-a lungul celor 25 de numere, publicate trimestrial, cîte unul pentru
fiecare anotimp al anului. Primãvara iese de sub teascul tipografiei
de Bunavestire, pe 25 martie, cînd este lansat la Sãrbãtoarea
Poeziei de la Casa Pogor, Iasi, Sãrbãtoare reinitiatã
si sustinutã de poetul si prietenul Lucian Vasiliu. Cel din varã
pe 15 iunie, cînd este prezentat la Botosani, la concursul „Porni Luceafãrul…”,
proiect initiat si sustinut de poetul si prietenul Gellu Dorian. De altfel,
numãrul pilot a fost lansat în vara lui ’94 la Botosani. Toamna
este publicat pe 1 septembrie, înaintea începerii anului scolar,
iar cel din iarnã de Ziua nationalã a României, 1 decembrie.
Fiecare numãr contine un minidosar axat pe o tematicã anuntatã
în avans cu cel putin un trimestru. Am debutat cu Poezie si metafizicã
– numãr în care au fost publicati poeti metafizici englezi în
traducerea lui Stefan Avãdanei, eseuri de Irina Mavrodin, Stefan Aug.
Doinas, prima parte din Cursul general de poezie al lui Cezar Ivãnescu,
Paul Valéry cu O fenomenologie a lecturii etc. etc. Partea de criticã
este sustinutã de Al. Cistelecan, Dan Stanca, Adrian Alui Gheorghe,
Emil Iordache, Gellu Dorian etc. Mai avea douã interviuri, unul cu
Ana Blandiana, al doilea cu Diane Wakoski. Cum nu ne propunem sã redãm
integral sumarul, ne oprim aici, nu fãrã a ne afirma intentia
de a edita, separat, un caiet cu sumarul complet al tuturor aparitiilor la
împlinirea a zece ani de la lansarea primului numãr; mai exact,
în primãvara lui 2005. Tema urmãtorului numãr
a fost Poezie si iubire, semneazã, între altii, Luca Pitu, Liviu
Ioan Stoiciu, Cristian Livescu, Val Condurache, George Popa. Poeme de Matei
Visniec, Lucian Vasiliu, Dumitru Chioaru, George Vulturescu, Radu Florian,
Nicolae Ioan, Cristian Bãdilitã, Ion Vãdan etc. etc.
Texte teoretice Giuseppe Ungaretti, Antonio Porpetta, Paul Evdokimov; interviuri
cu Cristian Simionescu si Octavio Paz etc. etc.
Dupã o tãcere de un an, cînd mijloacele financiare au
fãcut imposibilã aparitia revistei, vom publica douã
numere pe cîte douã anotimpuri în 1997. În numãrul
trei tema este Poezie si transcendentã. Alte semnãturi pe lîngã
cele mentionate: Gabriel Stãnescu, Dan Ciachir, Daniel Corbu, Gabriela
Cretan, Simona Grazia-Dima, Mihai Ursachi, un interviu cu Gabriela Melinescu
etc. Numãrul 4 trateazã raporturile dintre Poezie si filosofie.
Semnãturi noi: George Bãdãrãu, Gheorghe Izbãsescu,
Milagros Ezquerro, Michel Tournier, interviu cu George Astalos etc. Din 1998
revista apare regulat, de patru ori pe an, fix la datele mentionate. Urmãtoarele
numere, de la 5 începînd, au ca teme: Poezia si Dumnezeu, Poezie
si magie, Poezie si muzicã, Poezie si picturã, Poezie si sculpturã,
Poezie si arhitecturã, Poezie si tragedie, Poezie si comedie, Poezie
si dramã, Poezie si teatru, Poezie si vers (I), (II), Poezie si rimã,
Poezie si ritm, Poezie si minciunã, Poezie si adevãr, Poezie
si închisoare, Poezie si libertate, Poezie si noapte, Poezie si luminã,
iar al 25-lea numãr, Poezie si vis.
În toate aceste numere s-a manifestat cu opere inedite sau în
traducere în diverse limbi cam toatã floarea poeziei românesti,
de la clasici pînã la cel mai proaspãt debutant. Ca numãr
de debuturi, raportat la periodicitatea si numãrul de ani de cînd
existã, revista „Poezia” a fost si îsi propune sã rãmînã
una din cele mai active. Revista „Vatra”, într-un numãr tematic,
prezintã debutantii ultimului deceniu, foarte multi dintre acestia
declarînd cã au debutat în „Poezia”.
Nu au lipsit poetii strãini, în special contemporani, de pe
toate continentele, tradusi, în general, de traducãtori profesionisti,
cale de a realiza o bunã comparatie între poezia autohtonã
si cea scrisã în diverse alte spatii geografice. S-au publicat
constant texte teoretice, de culturã poeticã, eseuri pe teme
de creatie, dar si numeroase texte critice, ce tin seama de fenomenul editorial
la zi.
În toamna lui ’99 redactia, pe lîngã echipa tehnicã,
se îmbogãteste cu un secretar general de redactie, George Bãdãrãu,
care va sustine si Posta redactiei din toamna lui 2000 pînã
în iarna lui 2001, cînd se retrage. În prezent, secretar
general de redactie este Liviu Papuc, redactori: Marius Chelaru, Dragos Cojocaru,
Vasile Proca, Amalia Voicu, secretariatul de redactie fiind asigurat de Doina
Buciuleac si Mariana Irimita. Nu pot sã nu multumesc, si cu acest
prilej aniversar, întregii echipe redactionale pentru sprijinul acordat
în realizarea acestui vis, cu singura remuneratie de cîteva exemplare
din revistã. Cu totii lucrãm la aceastã publicatie gratuit.
Voi multumi nu mai putin colaboratorilor, multi dintre ei constanti, poeti,
traducãtori, critici, eseisti etc. – toti acceptînd ca drepturi
de autor un exemplar din numãrul în care au fost publicati.
Entuziasmul si nobilul lor dezinteres financiar au fãcut posibilã
materializarea acestui vis, numit POEZIA.
Fãrã tenacitate, rãbdare, tact, multã muncã,
generozitate, dragoste fatã de literaturã în general,
de poezie, de cultura nationalã, la care se adaugã un minim
sprijin financiar al Ministerului Culturii si Cultelor si al altor diversi
sponsori, visul numit POEZIA nu s-ar fi aflat în mîinile dumneavoastrã
în forma unui volum, plin de lirism, deschis permanent tuturor experientelor
poetice. POEZIA se va perpetua cît timp pronia va îngãdui.
Fiicã a uimirii, Poezia ne asigurã cã sînt si
vise care nu se sfîrsesc odatã cu ivirea zorilor.
