Bogdan ULMU
Oximoron erotic de februarie
Tot Marlenei
Te urăsc, iubito,
cu dragostea cu care doar misoginii celebri
îsi detestau muzele...
Te abhor, psihi mu,
fiindcă nu esti plicticoasă,
– chiar de mă-mpingi, discret,
spre nebunie...
Nu am vrut niciodată
să ajung un bonom gospodar
care pune murături
în cupele sînilor tăi -
confundabili cu prozaicele borcane
de mătase verzuie!
Esti pe-de-rostul meu de-a fi,
suspendat între adorare si ură,
aluat lasciv în care
admiratorii din mine
comit mojicia de-a plînge,
stingînd trabuce pe pîntecu-ti roz.
Sînt fericit, mieroaso,
că am cunoscut
în fine, indecizia...
Bacău-Iasi, februarie, 2010
