Vîrsta de aur a iubirii
În dorinta de a contura pentru cititori o cît mai edificatoare hartă poetică a Europei si, pe cît posibil, a lumii revista POEZIA publică relativ constant si pagini din/ despre poezia albaneză. Astfel, cititori revistei au făcut cunostintă (prin articole despre cărtile lor sau creatii originale) cu nume importante ale poeziei de limbă albaneză (Sali Bashota, Ali Podrimja, Ibrahim Berisha, Basri Çapriqi, Shaip Emërlahu, Halil Hageaosai, Baki Ymeri, Sabri Hamiti, Visar Jiti, Ismail Kadare, Ibrahim Kadriu, Xhevahir Spahiu s.a. sau, din vocile feminine – Mardena Kelmendi, Miradije Ramiqui, Vitore Stefa Leka, Radije Hoxha, Rozi Theohari s.a.). La ora actuală, cel mai activ mesager de inimă între poezia română si cea albaneză este poetul si traducătorul Baki Ymeri, despre creatia si activitatea căruia care am scris cu mai multe ocazii în revistele Convorbiri literare, Cronica, Poezia s.a.. După ce în 2005 edita la Tetovo, în Macedonia, o antologie de poezie română contemporană (Poezia bashkëkohore rumune), semnalată în paginile revistei noastre la vremea respectivă, recent a apărut la Prishtina, în traducerea aceluiasi Baki Ymeri, sub redactia cunoscutului poet kosovar Sali Bashota o antologie de poezie română intitulată Mosha e artë e dashurisë/ Vîrsta de aur a iubirii, după un poem al lui Nichita Stănescu. Sînt antologati poeti din mai multe generatii: Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Marin Codreanu, Cezar Ivănescu, Angela Marinescu, Gabriela Melinescu, Ana Blandiana, Emilia Dabu, Florentin Popescu, Cassian Maria Spiridon, Denisa Comănescu, Traian T. Cosovei, Mircea Cărtărescu, Valeria Manta Tăicuu, Simona Popescu, Varujan Vosganian, Marius Chelaru, Horia Gîrbea, Gratiela Popescu, Clara Mărgineanu, Dan Mircea Cipariu.
În semn de recunoastere si multumire pentru dragostea fată de poezia, de limba română, publicăm, din nou, cîteva din traducerile lui Baki Ymeri, cel care scria că „singurul popor din lume, înrudit cu românii pe linie daco-traco-iliră, este poporul albanez”.
Mosha e artë e dashurisë, përktheu: Baki Ymeri, redaktor: Sali Bashota, Editura Rozafa, Prishtinë, 2007
Fundatia culturală libaneză La Maison Naaman pour la Culture (Dar Naaman lith-Thaqafa) a decernat premiile pentru anul 2007. Astfel, din 612 de nume înscrise în concurs (din 41 de tări, limbi ca: arabă, engleză, franceză, română, spaniolă, albaneză, suedeză, iraniană, mongolă, coptă, lingala – din Camerun, senegaleză s.a.), au fost premiati:
– premiul de merit: Maryam Al-Asfar (Maroc), Nahla Al-Jamzawi (Iordania), 'Aisha bint Al-Ma'mura (Algeria), Al-Munzir Al-'Ayadi (Tunisia), Sa'd Hamza (Palestina, Australia), Hassan Rahim Al-Kharassani (Irak, Suedia), 'Abdul-Wahhab Qassim 'Azzawi, Magdoline Ar-Rifa'i (Siria), Sawssan Al-'Iriqi (Yemen).
– premiul de creativitate: Aïssatou Cissé (Senegal – Franta), Muhammad Buhush (Tunisia), Aïcha Boro (Burkina-Faso), Salah Salah (Irak, Canada), Tahssine Karamyani (Iraq), Edna Merey Apinda (Gabon), Dina Salim (Palestina, Australia), Ahmad Abu Salim, Munir Mezyed/ Endymon (Palestina, Iordania), 'Abdul-Hakim Abu Jamus (Palestina), Muflih Al-'Udwan, Bassam As-Salman si Muhammad Salih Yussuf (Iordania), 'Atif 'Ali Al-Fraya (Iordania, Emirate), Mussa Najib Mussa, Ahmad Tusun, 'Atif 'Abdul-'Aziz, Mahmud Kahila (Egipt), Muhammad 'Anfuf, Muhammad Al-Baqqash, Fawzi Bukhreiss, Salwa Tazi, Tawfiqi Bal'id, 'Aziz Bumahdi, 'Abdus-Salam Al-Mudani, Zakariyya' Abu Maria and Al-Mu'tamad Al-Kharaz (Maroc), 'Abdul-Hamid Rulami (Algeria), 'Abdul-Hakim Sulayman Al-Maliki (Libia), Michèle Gharios (Liban), Christian Tamas (România).
– premiul pentru opera omnia: Angel Mario Fernandez (Argentina, Spania), Francisco José Segovia Ramos (Spania), Ismaïl Shahbazi (Iran), Eugénie Mouayini Opou (Congo, Franta), Ahmad Shablul (Egipt), Chakib si Sumayya Naaman Guessous (Maroc), A. W. Cockerill (Marea Britanie, Canada), Ayurzana Gun-Aajav (Mongolia).
